Login  Register
Email:

Pass:

forgot password?

Email:

login?

'Teo si Adina (voluntare)' (afirmatori) vs 'Equilibrium' (negatori)

A1 (Teodora Oprea)

Nesupunerea civica este legitima intr-o democratie

=caz afirmator=

Daca democratia directa este impracticabila, acest lucru nu inseamna ca democratia indirecta exclude in totalitate posibilitatea cetatenilor de a-si exprima direct vointa colectiva. In anumite cazuri nesupunerea civica reprezinta o modalitatea de exercitare directa a vointei poporului si deci un act de democratie veritabila.

Vom intelege nesupunerea civica ca un act de nerespectare a legii in cadrul unei declaratii colective pentru determinarea schimbarii normelor fundamentale ale unui stat, cand acestea contravin vointei poporului. Vorbim de o nesupunere civica in cazul boicotului autobuzelor din Montgomery, al distrugerii proprietatii militare ca forma de protest impotriva razboiului din Irak, al distrugerilor plantatiilor pentru eliminarea organismelor modificate genetic[1] sau impotriva uzinelor de carbune[2] din Marea Britanie.

Vom sustine ca nesupunerea civica este legitima, adica indreptatita si permisa chiar prin natura unui regim democratic, argumentand ca aceasta se subsumeaza unei manifestari exprese a vointei poporului care o devanseaza pe cea a conducerii delegate, ca uneori este singura modalitate de a genera o schimbare reala si ca este singura metoda prin care se pot introduce schimbari majore de paradigma la nivel constitutional.

1. Intr-o democratie, poporul poate sa-si exprime vointa colectiva in orice mod

Democratia in forma practica actualmente este una imperfecta, caci vointa poporului este implementata prin intermediul unui grup restrans de indivizi care ar trebui sa dea forma acestei vointe in crearea unui cadru legislativ care oglindeste mentalitatea si valorile comune.

In aceste cazuri, un regim democratic veritabil trebuie sa permita indivizilor sa isi manifeste vointa mai presus de stipulatiile normative, caci in fond doar vointa colectiva legitimeaza normele sociale si juridice existente [conform teoriei democratiei reprezentative[3]]. S-ar putea afirma ca vointa colectiva este mai presus de lege atunci cand legea nu mai reflecta valorile si interesele comune. In acest sens, nesupunerea civica nu mai reprezinta un act de exceptie de la regimul democratic, ci actul sau definitoriu, prin care populatia da forma regimului democratic in conformitate cu vointa sa actualizata.

2. Mecanismele legale nu fac posibila impunerea vointei poporului in mod direct

Regimurile democratice actuale nu permit o revizuire constanta a reprezentativitatii alesilor si nici interventia directa a cetatenilor in reglementarea cadrului social si politic. Chiar daca cetatenii au drept de initiativa legislativa [art. 74 alin. 1 al Constitutiei Romaniei[4]], ea este conditionata de filtrul parlamentar. De asemenea, mandatul acordat demnitarilor nu poate fi retras atunci cand increderea populatiei dispare. Deseori insa reprezentantii populatiei pierd de facto increderea populatiei [in Romania, increderea in Guvern si Parlament este doar 7%, iar cea a partidelor politice de 5% in 2010[5]] si atunci reglementarile propuse de acestia nu mai sunt in concordanta cu vointa poporului.

Din aceste motive, de multe ori populatia este impiedica efectiv din a-si manifesta vointa, aceasta fiind inlocuita de vointa particulara a reprezentantilor alesi. Nesupunerea civica este deci legitima atunci cand ea se manifesta sub forma unui refuz colectiv, si nu doar unul individual, de a mai gira pentru reprezentantii sai alesi si pentru actele acestora.

3. Este singura metoda de schimbare a paradigmelor fundamentale ale unei societati

Nu orice stare de nemultumire a populatiei in raport de reglementarile juridice indreptateste un act de nesupunere civica. Pentru modificari ce privesc marirea taxelor sau obligativitatea stagiului militar, care nu fac obiectul unor valori majore sociale, populatia are la indemana alte mijloace de exprimare a vointei: fie atacarea acestor norme pe cale judiciara, fie manifestarea vointei prin intermediul protestelor, al grevelor sau al petitiilor. Insa, atunci cand se impune modificarea majora a valorilor si normelor fundamentale, iar conducerea refuza sa opere aceasta schimbare, este indreptatita si necesara impunerea vointei poporului prin nesupunerea civica, prin ignorarea activa, declarata a legilor decazute in raport de vointa colectiva, pana cand se opereaza modificarea acestora.

Asadar, consideram ca posibilitatea exercitarii vointei colective prin intermediul nesupunerii civice este nu numai legitima, dar si definitorie pentru o democratie.



[1] “GM crop-stomping protest-18 July 1999”, Genetix, recuperat la 8.11.2011 de pe http://www.urban75.com/Action/genetix10.html

[2] “How to kill a coal plant”, Mark Engler, Salon Core, august 2009, recuperat la 8.11.2011 de pe http://www.salon.com/2009/08/18/climate/

[3] John F. Knutsen, 2004,“Popular sovereignity”, recuperat la 8.11.2011 de pe http://www.basiclaw.net/Principles/Popular%20sovereignty.htm

[4] Constitutia Romaniei din 2003, recuperat pe 8.11.2011 de pe http://legislatie.resurse-pentru-democratie.org/const_2003.php#074

[5] Realitatea, “Cati romani mai au incredere in Guvern si Parlament”, realitatea.net, recuperat pe 8.11.2011 de pe http://www.realitatea.net/cati-romani-mai-au-incredere-in-guvern-si-parlament_848684.html


N1 (Vasile Gherasim)

Combaterea


Din start as vrea sa precizez arealul de valabilitate a acestei motiuni, si anume faptul ca discutam despre statele  democratice in care  exista un sir de modalitati legitime, eficiente  de exprimare a vointei poporului ceea ce exclude defapt o nesupunere civica, care este tratata ca o fapta ilicita si  sactionata de fortele de constringere a statului.
Afirmatorii  din pornesc pe o cale “radicala”: cea de violarea legii , aceasta subminind  caracterul statului de drept. Conform art. 16 (2) Constitutiei Romaniei ce mentioneaza urmatoarele: Nimeni nu este mai presus de lege.  
Insa echipa oponenta  ne creaza o situatie unde poporul pentru a se impune   are  nevoie  sa apeleze la nesupunerea civica. Cu toate acestea intr-o democratie, cetatenii au acces la un sir de instrumente legitime, pentru a-si impune vointa. Alegeri, plebiscitele, dezbaterile publice sunt doar unele dintre ele, care pot fi  exercitate legitim de catre popor si sunt de regula mai eficiente.
In cazul distrugerii proprietatii militare, nu s-a ajuns la  un rezultatul   viabil, ceea ce demonstrareaza incapacitatea acestei metode de a solutiona  neconcordantele aparute in interiorul societatii. Nesupunerea civica nu reprezinta acea vointa a poporului ci o actiune ilicita, care pot duce doar la instabilitate si dezordine in masa. Iar schimbarea pe care o doreste poporul poate surveni doar  prin acordarea sau sustragerea votului de incredere unei clase politice care le reprezinta interesele.
1. Intr-o democratie, poporul poate sa-si exprime vointa doar prin modalitati legale

Intr-o democratie  poporul poate sa-si exprime vointa doar prin modalitati legitime cum ar fi : alegeri sau plebiscite. Probabil democratia nu este  cea mai perfecta forma de guvernamint , insa ea  ne ofera posibilitatea de a participa la viata politica a statului (demos=popor, cratos-puterea).

2. Mecanismele existente la moment ofera  exprimarea vointei poporului  in modul cel mai eficient si legitim. Pe linga alegeri,plebiscite  vointa  poporului poate fi exprimata prin  intermediul diferitor ONG, campanii de promovare a anumitor valori sau idei. O campanie relevanta de sensibilizare a popolutiei si de impunere a vointei poporului o infatiseaza Campania “Salvati Rosia Montana”,  care presupune semnarea unei petitii comune, care reflecta defapt o impunere a vointei cetatenilor.
Ceea ce tine de gradul mic de incredere  ce o  are guvernul la moment, acest indice nu reflecta necesitatea apelarii la o nesupunere civica, in sensul schimbarii situatiei. O eventuala solutie ar fi la urmatoarele alegeri, unde cetateanul va decide  prin deputati, si reprezentanti in guvern.


3. Ce tine de schimbarea paradigmei fundamentale a societatii, acest argument nu cred ca este pertinent in contextul numeroaselor nesupuneri civice, revolutii care nu s-au soldat cu rezultate pe masura asteptarilor. In acest context Al. Soljeniten mentiona” Violența nu se poate ascunde decât în spatele minciunii, minciuna nu poate supraviețui decât prin violență,”, violenta care insoteste nesupunerea civica nu poate sa creeze ceva durabil si legitim. In prezent, doar o schimbare  in cadrul legii poate crea o societate  cu adevarat democratica, bazata pe adevar.


Caz negator

Pozitia : Nesupunerea civica nu este legitima intr-o democratie .
 
Scopul: Prentru o exprimarea legitima a cetatenilor

Traim in sec XXI, o perioada de aprecierii a democratii ca forma cea mai eficienta de conducere a statului. Statele democratice  au  un nivel economic avansat, dar si un set de norme de conduita, care sunt impartasite in cadrul acestei societati. Daca privim mai profund lucrurile,  democratiile prezente  au elaborat un mecanism de exprimarea a vointei poporului prin metode legitime si pasnice excluzind  practic izbucnirea unei nesupuneri civile, care poate sa aiba consecinte dezastruose pentru statul democratic. Alegerile petrecute in mod democratic, plebiscitele, dezbaterile in cadrul societatii care sunt mult mai eficiente, “pasnice” decit o nesupunere civica. Relevanta acestor constatari o observam in asa zisa “revolta” din Marea Britanie, care o generat un haos si o dezordine in citeva orasele engleze.


1. Nesupunerea civica o actiune ce atenteaza la securitatea interna a statului;

Orice actiune de genul unei nesupuneri civile poate genera dezordine si instabilitate, fenomene extrem de periculoase pentru un stat. Aceste momente reprezinta un pericol pentru buna functionalitatea a statului  si poate sa se transforme intr-o lovitura de stat.
 Un exemplu ar fi Grecia, unde pe linga protestele pasnice, se apeleaza si la nesupuneri civice care agreaza si mai greu situatia statului. Indepartind momentul  de iesire din criza.
2.  Nesupenerea civica conduce la o anarhie;


 Anarhia de mult ori este rezultatul multor acte de nesupunere civica.


A2 (Adina Fometescu)

Democratia este un ideal, la care toate statele incearca sa ajunga. In aceast ideal, toti cetatenii au simt civic, se implica in viata comunitatii, merg la vot, isi platesc taxele si impozitele la timpul stabilit, insa observam ca acest ideal transpus in realitate nu functioneaza cum ar trebui. Dezbaterea de astazi se rezuma doar la ideea daca nesupunerea civica ar trebui sa fie indreptatita prin lege, respectiv sanctionata prin lege.

Voi sustine legimitatea nesupunerii civice prin urmatoarele argumente :

1.Alegerea de a-ti exprima opinia

Democratia iti ofera posibilitatea de a-ti exercita anumite drepturi, insa nu te obliga sa le folosesti. Orice cetatean poate alege daca se implica in viata politica,sociala si economica, insa nu ar trebui sa fie obligatsa o faca conform principiilor democratice, deoarece beneficiaza de liberul arbitru si nu ar trebui sa fie sanctionat pentru nesupunere civica. Desigur ca nu vorbim de cazurile in care un om distruge propietatiile publice sau a celorlalti pentru ca aceste situatii intra in alta categorie si nu sunt in concordanta cu principiile democratice.

2.Mesajul transmis de nesupunerea civica a cetateniilor

Nesupunerea civica reprezinta o forma de protest, un mesaj transmis conducatoriilor ca nu sunt multumiti de conditiile actuale. Suntem de acord cu echipa adversa in momentul in care ne prezinta alternative, insa prezentarea alternativelor nu demonstreaza ca aceasta metoda nu este potrivita sau agreeata de societate. cel mai simplu exemplu de nesupunere civica este alegerea de a nu vota, prin care cetateanul isi exprima nemultumirea fata de clasa polica si reprezinta cea mai eficienta forma de prostest, deoarece politicienii sunt presati sa ia actiuni in acest sens.

Nu doresc sa dezvolt ideea ca nesupunerea civica conduce la o anarhie, intrucat a fost mult prea vag mentionata de echipa adversa si de asemenea nu s-a facut nici o conexiune logica intre nesupunerea civia si atentarea la siguranta interna a statului, dandu-se doar un exemplu, fara un fundament logic si fara o explicatie in prealabil.

In concluzie, nesupunerea civica este in conformitate cu principiile democratice si poate sa fie folosita ca forma de protest in cadrul unei societati.


N2 (Mihai Bordeianu)

Nesupunearea civica este legitima intr-o democratie

CAZ NEGATOR

Pozitia : Nesupunerea civica nu este legitima intr-o democratie .
Scopul: Prentru o exprimarea legitima a cetatenilor

ContraArgumentare:

Echipa Afirmatoare intelege nesupunerea civica “ca un act de nerespectare a legii “ ,  atunci  pentru ce mai exista legile intr-o democratie , oare nu pentru a fi respectate.

Dezbaterea se joaca in jurul conceptului de legitimitate, care definit se descifreaza ca o actiune  întemeiata pe lege, care se justifică prin lege . Intr-o Democratie legea este pentru toata lumea, indiferent de statutul social sau politic al individului legea este si actioneaza in conformitate cu prevederile ei . Nesupunerea civica evidentiaza actiuni sociale nelegitime intr-o democratie:

  • Refuzul de a plăti impozitele și taxele
  • Blocarea căilor de acces (în apropierea unor obiective importante fie militare,fie economice)
  • Ocuparea unor spații sau instituții publice (aeroporturi, etc.)
  • Perturbarea evenimentelor organizate de instituțiile administrative
  • Neexecutarea legilor, ordinelor administrative
  • Nesocotirea instituțiilor și a administrației publice și înființarea altelor noi în locul acestora

àToate aceste duc la o instabilitate in state, si expunerea statului intr-o situatie de criza.

Statul nu e un scop în sine, el este un instrument pentru organizarea şi conducerea societăţii în serviciul acesteia, în conformitate cu orientarea majoritară la un moment dat. Rolul statului diferă de la societate la societate în funcţie de valorile specifice. Democraţia presupune că statul serveşte individul – libertăţile şi drepturile lui – şi comunitatea în ansamblul ei. Este evident ca populatia sa nu fie deacord la un moment dat cu conducerea, insa sa nu uitam ca conducerea statului este aleasa de catre majoritatatea populatie.

1.Alegerea de a-ti exprima opinia

Afirmind ca nesupunerea civica reprezinta o metoda de exprimare este ca si cum am spune ca traim intr-un stat totalitar in care totul este  cenzuarat (perioada Ceausista) . Insa, din fericire pentru noi traim in sec. XXI (dupa cum spunea N1) cind statul este dependent de popor si invers, garantind una din conceptiile de baza a democratiei anume “Libertatea unui individ se limiteaza la incalcarea libertatii altui individ”

2. Mesajul transmis de nesupunerea civica a cetateniilor

Echipa Afirmatoare in dezbaterea face o mica confuzie, astfel ca uita de structura de argumente expusa de A1 prezentind un al doilea argument la nivel de A2 care are acelasi concept : Opinie = Mesaj.

In combatere expun ca exemplu Conventia Natiunilor Unite sustinuta si pusa in aplicare de toate statele lumii in care se specifica drepturile omului aparate de altfel si de CEDO .

Sustinerea propriului Caz

  1. Nesupunerea civica o actiune ce atenteaza la securitatea interna a statului;

Cind vorbim de securitate avem in vedere securitate economica, sociala si politica. Exemplul Angliei care in urma cu ceva timp trcea prin incercari grele de nesupunere civica definesc in tot sensul un atentat asupra securitatii, astfel a scazut profitul adus in economie din turism, populatia aflinduse mai mult timp intr-o stare de tensiune din cauza vandalizarii de catre anumite persoane a spatiilor publice din Londra mai cu seama. In aceiasi situatie sa aflat si Italia cu citiva ani in urma. Reamintesc echpei afirmatoare ca discutam de democratie iar statele expuse mai sus sunt exemple ideale ale statelor in care democratia e dezvoltata dar in care ciocnirile cu nesupunerea civica au dus la percipitarea securitatii din stat.

  1. 2.     Nesupunerea civica conduce la o anarhie.

Vorbim de anarhie ca o stare a statului dezorganizata. Nesupunerea civica este o cale simpla in care statul democratic poate conduce la o anarhie.Nesupunerea civica  este un prilej prin care partidele de orientare anarhica se pot manifesta , ele deseori instiga la nesupunere civica.

Si aici putem vorbi liber de state precum Ucraina, Republica Moldova(evenimentele din 7 aprilie 2008), Georgia, ca fiind tarile unde nesupunerea civica a condus la o anarhie.

 

In concluzie sustin ideia ca intr-o democratie nu e tocmai necesara nesupunerea civica astfel ca exista o serie de alte multe metode pentru a expune un mesaj sau opinie.

Toate acestea fiind spuse cred ca ca nesupunerea civica este nelegitima intr-o democratie, deaceia rog sa pledati pentru negarea motiunii.



Decizia:

Radu Ocrain

As vrea sa felicit ambele echipe pentru un meci bun, in care s-au duelat argumente competente si destul de bine sustinute. Am apreciat faptul ca ambele echipe s-au documentat si au tinut o dezbatere stricta pe motiune, fara prea multe paranteze. Insa, dupa cum se intampla intotdeauna in dezbateri, doar una dintre echipe poate fi castigatoare. Iar in acest caz, decizia merge spre negatori. Ca un scurt rezumat al motivarii deciziei, negatorii au castigat pentru ca au adus contraargumente puternice la un caz foarte bine realizat, dar care nu a fost sustinut destul de bine in al doilea discurs afirmator. In continuare voi incerca sa privesc in mai mult detaliu dezbaterea, enuntand principalele arii de conflict pe care s-a dat decizia, si vorbind un pic despre fiecare discurs.

 

Referitor la ariile de conflict. In aceasta dezbatere cea mai importanta discutie a fost cea a libertatii de exprimare. Afirmatorii considera ca cetatenii se pot exprima direct doar prin nesupunere civila, dar negatorii aduc alternative “mai pasnice”. Din acest punct, discutia s-a purtat pe legitimitatea si eficienta fiecarei variante de exprimare. Din punctul meu de vedere, negatorii au reusit sa arate ca:

1.  nesupunerea civila nu are efecte atat de importante incat sa o legitimizeze.

2.  nesupunerea civila aduce riscuri pentru stat

3.  cetatenii au alte variante inaintea nesupunerii, care ramane practic o “ultima speranta”.

 

Astfel, negatorii au reusit sa incline balanta in favoarea lor.

 

In continuare voi discuta despre fiecare discurs in parte.

 

A1. Mi-a placut felul in care a fost structurat discursul. Am aflat de la inceput la ce va referiti cand vorbiti despre nesupunerea civila, inclusiv cu exemple. Si ideile argumentelor au fost bune, dar mi s-au parut incomplet dezvoltate. S-ar fi putut cumula argumentele 1 si 2 (ceea ce s-a si intamplat ulterior), pentru a castiga un pic de profunzime. Mi-ar fi placut si sa explici mai bine cel de-al treilea argument. Asta in principal pentru ca vorbeati despre schimbari in paradigme fundamentale, dar nu ne-ati dat nici un exemplu. In schimb ati dat exemple de idei destul de importante in opinia mea (taxarea si obligativitatea armatei), care trebuiau rezolvate fara nesupunere. Acestea fiind zise, am punctat discursul cu 22 puncte( 11 puncte pentru continut, 8 pentru stil, 3 pentru strategie) Punctele pierdute s-au datorat argumentelor dezvoltate insuficient, si faptului ca primele doua argumente se puteau suprapune.

 

N1. Ai avut in opinia mea cel mai bun discurs al meciului. Mi-ai clarificat problemele din cazul afirmator. Ai venit cu alternative la planul afirmator si ai facut si o comparatie intre nesupunerea civila si alternativele propuse de voi. As fi preferat sa iti scrii discursul intr-un mod mai fluent. Nu era nevoie de separarea cu titlu si subpuncte a cazului negator. Gandeste-te cum ti-ai integra acea parte intr-un discurs vorbit, si incearca sa transpui pe hartie (ecran). De asemenea, n-ai mai avut loc pentru al doilea argument. Aici poate ar fi fost o idee sa dai un scurt rezumat al argumentului, pentru a permite adversarilor sa-l inteleaga. Am acordat 26 de puncte ( 14 continut,  8 stil, 4 strategie). Am depunctat la stil si strategie pentru modul in care ti-ai fragmentat discursul si pentru argumentul 2 incomplet dezvoltat.

 

A2. In acest discurs, datoria ta era sa repui in joc cazul afirmator, ceea ce n-ai facut. Faptul ca negatorii ti-au adus alternative la cazul vostru era o ocazie perfecta pentru a le compara, si a ne arata de ce nesupunerea civila ar trebui sa ramana in continuare alegerea cea mai buna. In schimb, doar ai acceptat faptul ca au aparut alternative la cazul vostru. Faptul ca “ai ales” sa nu vorbesti despre anarhie ar fi fost acceptabil in conditiile unui discurs la limita superioara a cuvintelor. Insa discursul tau a fost foarte scurt, puteai profita de acel argument incomplet pentru a mai umple niste spatiu. Ti-am dat 19 puncte (9 continut, 7 stil, 3 strategie). Am scazut in principal datorita resustinerii slabe, si discursului foarte scurt.

 

N2. Ai continuat bine linia inceputa de colegul tau, ai dezvoltat argumentele si ai adus exemple. Un discurs bun. Mentiunea pe care as face-o e legata oarecum de fair-play. Daca colegul tau nu a apucat sa aduca argumentul anarhiei, era foarte tarziu ca el sa mai apara in discursul tau. In principiu pentru ca nu mai exista discursuri afirmatoare care sa il poata contraargumenta. V-am scazut un pic la strategie din cauza asta. Discursul tau a primit 25 puncte (14 continut, 8 stil, 3 strategie).

 

Sper ca am reusit sa va conving de decizia luata, si felicitari din nou pentru dezbatere.

A1 -> 22 puncte
N1 -> 26 puncte
A2 -> 19 puncte
N2 -> 25 puncte
Castiga echipa:

Equilibrium (negatori)


Vrem parerea ta! Pentru asta, trebuie sa te loghezi.

Un proiect
Ardor
Finanțatori
Open Society Foundation
MemoPlus
Parteneri
Policy Center
British Council
Europuls
Ce-Re
Prime Romania
Centrul pentru jurnalism independent
Aisec
Cogitus
Foreign Policy
Elsa
Voluntari pentru idei si proiecte
Trust
Leap
Asociatia young initiative
Asjc
Osut
Susținători Parteneri instituționali
Parteneri media
HotNews
Romania Pozitiva
Think Outside The Box
Carevasazica
Studentie.ro
startub.unibuc.ro
Iasi fun
Ziarul de Iasi
KissFm
Acest proiect este finantat cu sustinere din partea Comisiei Europene. Aceast publicatie [comunicare] reflecta doar vederile autorului, iar Comisia nu poate fi facuta responsabila pentru utilizarea informatiei pe care o contine.