Login  Register
Email:

Pass:

forgot password?

Email:

login?

'Teo si Flaviu (voluntari)' (afirmatori) vs 'Ionel si Radu' (negatori)

A1 (Teodora Oprea)

Nesupunerea civica este legitima intr-o democratie

=caz afirmator=

Daca democratia directa este impracticabila, acest lucru nu inseamna ca democratia indirecta exclude in totalitate posibilitatea cetatenilor de a-si exprima direct vointa colectiva. In anumite cazuri nesupunerea civica reprezinta o modalitatea de exercitare directa a vointei poporului si deci un act de democratie veritabila.

Vom intelege nesupunerea civica ca un act de nerespectare a legii in cadrul unei declaratii colective pentru determinarea schimbarii normelor fundamentale ale unui stat, cand acestea contravin vointei poporului. Vorbim de o nesupunere civica in cazul boicotului autobuzelor din Montgomery, al distrugerii proprietatii militare ca forma de protest impotriva razboiului din Irak, al distrugerilor plantatiilor pentru eliminarea organismelor modificate genetic[1] sau impotriva uzinelor de carbune[2] din Marea Britanie.

Vom sustine ca nesupunerea civica este legitima, adica indreptatita si permisa chiar prin natura unui regim democratic, argumentand ca aceasta se subsumeaza unei manifestari exprese a vointei poporului care o devanseaza pe cea a conducerii delegate, ca uneori este singura modalitate de a genera o schimbare reala si ca este singura metoda prin care se pot introduce schimbari majore de paradigma la nivel constitutional.

1. Intr-o democratie, poporul poate sa-si exprime vointa colectiva in orice mod

Democratia in forma practica actualmente este una imperfecta, caci vointa poporului este implementata prin intermediul unui grup restrans de indivizi care ar trebui sa dea forma acestei vointe in crearea unui cadru legislativ care oglindeste mentalitatea si valorile comune.

In aceste cazuri, un regim democratic veritabil trebuie sa permita indivizilor sa isi manifeste vointa mai presus de stipulatiile normative, caci in fond doar vointa colectiva legitimeaza normele sociale si juridice existente [conform teoriei democratiei reprezentative[3]]. S-ar putea afirma ca vointa colectiva este mai presus de lege atunci cand legea nu mai reflecta valorile si interesele comune. In acest sens, nesupunerea civica nu mai reprezinta un act de exceptie de la regimul democratic, ci actul sau definitoriu, prin care populatia da forma regimului democratic in conformitate cu vointa sa actualizata.

2. Mecanismele legale nu fac posibila impunerea vointei poporului in mod direct

Regimurile democratice actuale nu permit o revizuire constanta a reprezentativitatii alesilor si nici interventia directa a cetatenilor in reglementarea cadrului social si politic. Chiar daca cetatenii au drept de initiativa legislativa [art. 74 alin. 1 al Constitutiei Romaniei[4]], ea este conditionata de filtrul parlamentar. De asemenea, mandatul acordat demnitarilor nu poate fi retras atunci cand increderea populatiei dispare. Deseori insa reprezentantii populatiei pierd de facto increderea populatiei [in Romania, increderea in Guvern si Parlament este doar 7%, iar cea a partidelor politice de 5% in 2010[5]] si atunci reglementarile propuse de acestia nu mai sunt in concordanta cu vointa poporului.

Din aceste motive, de multe ori populatia este impiedica efectiv din a-si manifesta vointa, aceasta fiind inlocuita de vointa particulara a reprezentantilor alesi. Nesupunerea civica este deci legitima atunci cand ea se manifesta sub forma unui refuz colectiv, si nu doar unul individual, de a mai gira pentru reprezentantii sai alesi si pentru actele acestora.

3. Este singura metoda de schimbare a paradigmelor fundamentale ale unei societati

Nu orice stare de nemultumire a populatiei in raport de reglementarile juridice indreptateste un act de nesupunere civica. Pentru modificari ce privesc marirea taxelor sau obligativitatea stagiului militar, care nu fac obiectul unor valori majore sociale, populatia are la indemana alte mijloace de exprimare a vointei: fie atacarea acestor norme pe cale judiciara, fie manifestarea vointei prin intermediul protestelor, al grevelor sau al petitiilor. Insa, atunci cand se impune modificarea majora a valorilor si normelor fundamentale, iar conducerea refuza sa opere aceasta schimbare, este indreptatita si necesara impunerea vointei poporului prin nesupunerea civica, prin ignorarea activa, declarata a legilor decazute in raport de vointa colectiva, pana cand se opereaza modificarea acestora.

Asadar, consideram ca posibilitatea exercitarii vointei colective prin intermediul nesupunerii civice este nu numai legitima, dar si definitorie pentru o democratie.



[1] “GM crop-stomping protest-18 July 1999”, Genetix, recuperat la 8.11.2011 de pe http://www.urban75.com/Action/genetix10.html

[2] “How to kill a coal plant”, Mark Engler, Salon Core, august 2009, recuperat la 8.11.2011 de pe http://www.salon.com/2009/08/18/climate/

[3] John F. Knutsen, 2004,“Popular sovereignity”, recuperat la 8.11.2011 de pe http://www.basiclaw.net/Principles/Popular%20sovereignty.htm

[4] Constitutia Romaniei din 2003, recuperat pe 8.11.2011 de pe http://legislatie.resurse-pentru-democratie.org/const_2003.php#074

[5] Realitatea, “Cati romani mai au incredere in Guvern si Parlament”, realitatea.net, recuperat pe 8.11.2011 de pe http://www.realitatea.net/cati-romani-mai-au-incredere-in-guvern-si-parlament_848684.html


N1 (Radu Braniscan)

Ideea  centrala  negatoare  este  ca  decizia  nesupunerii civice a unei  persoane reprezinta un act final atunci cand orice alta cale legala de a isi exprima nemultumirea este epuizata ori acest caz este de cele mai multe ori foarte rar intalnit.

Nesupunerea civica aparare atunci cand exista un incomfort in nivelul de trai si calitatea vieii cauzata de o lege adoptata recent fie prin inexistenta unei legii care sa le indeplineasca anumite drepturi.

Intr-o democratie, populatie trebuie prin initiative legislative, audiente parlamantare si judecatoria sa isi exprime nemultumirea fata de o lege sau un act normative.

Spre exemplu un stat democratic este format in majoritate din pensionarii, studentii care peste 30% dintre ei isi aleg un job pe alta specializare decat cea pe care au studiat-o. Sursa https://www.fundatiadinupatriciu.ro/ro/media_room/stiri/340

In asemenea conditii, populatia nu stie defapt ce isi doreste sa obtina. 


A2 (Flaviu Miron)

Ideea centrala negatoare este aparent de a aproba motiunea. In momentul in care opozitia este de acord ca nesupuerea civica poate fi folosita ca ultim mijloc de impunere a vointei poporului intr-o democratie sustin practic motiunea si debate-ul s-a incheiat. Asteptam in continuare de la opozitie sa demonstreze ca nesupunerea civica este ilegitima inclusiv ca ultima alternativa la celelalte exemple prezentate de negatori ( initiative legislative, audiente parlamentare, greve etc.).

A doua idee din cazul negator prezinta situatii in care ar putea aparea o nesupunere civica, totusi nu argumenteaza impotriva acestei forme de protest, asadar cazul afirmator ramane in continuare in picioare. La al treile punct sunt prezentate niste date irelevante la motiune si argumentul care se contureaza este urmatorul: Oamenii nu stiu ce vor, asdar protestele lor nu sunt justificate. Mergand pe logica negatoare inseamna ca democratia in sine este un sistem politic care nu ar putea fi sustenabil deoarece se bazeaza pe vointa unei populatii care nu stie ce vrea, totusi vedem ca cel mai raspandit sistem politic in tarile dezvoltate este democratia in diferitele ei forme. De asemene aceasta afirmatie nu demonstreaza de ce nesupunerea civica nu este legitima.

Din puct de vedere al cazului negator nu au fost contra-argumentate nici unul dintre argumentele aduse de primul vorbitor al Guvernului, asadar le voi aminti doar, trecand apoi la punctul meu constructiv.

1. Intr-o democratie, poporul poate sa-si exprime vointa colectiva in orice mod

2. Mecanismele legale nu fac posibila impunerea vointei poporului in mod direct

3. Este singura metoda de schimbare a paradigmelor fundamentale ale unei societati


4. De ce avem nevoie de parghii de control


Asa cum afirma in introducerea sa primul meu vorbitor o democratie directa este un ideal frumos dar inancesibil. Ce ne ramane? 

Democratia reprezentativa. Si prin ce se caracterizeaza aceasta? Asa cum numele sugereaza, prin reprezentati alesi de popor. Asadar populatia transera o parte din libertatea si din legitimiatea sa acestor reprezentati alesi in mod democratic spre a le servi interesele pe cat de bine posibil. Asadar avem nevoie de anumite parghii de control care sa ne asigure de faptul ca reprezentatii alesi indeplinesc vointa noastra. Astfel de parghii sunt alegerile in sine, spre exemplu daca un politician nu indeplineste cerintele populatiei este foarte probabil sa nu fie reales in urmatorul mandat, alte parghii de control sunt protestele, grevele care sunt folosite in momentul in care deciziile politicienilor contravin vointei poporului. In concluzie observam ca democratie in sine promoveaza parghiile de control asupra statului, iar nesupunerea civica reprezinta cel mai inalt grad de protest si este o unealta justificata a populatiei pentru indeplinirea vointei sale.

In concluzie, avem doua echipe care pana in acest moment s-au pus de acord asupra faptului ca nesupunerea civica este legitima intr-o democratie, asadar singura parte care poate castiga aceasta dezbatere este partea afirmatoare.


N2 ()



Decizia:

Mihai Pomarlan

Mi s-a recomandat să mă concentrez pe discursurile Afirmatoare, deoarece Negatorii au abandonat meciul (şi ca atare pierd dezbaterea). Mai mult, deşi a existat totuşi un discurs Negator, acesta s-a mulţumit să accepte moţiunea, ceea ce nu serveşte interesele echipei Negatoare.

Cazul Afirmator este direct ca idee: dacă un regim se vrea a fi democratic, este nevoie ca populaţia să controleze cumva conducătorii. Echipa afirmatoare enumeră câteva pârghii de control prevăzute de lege, prezintă motive pentru care acestea nu sunt întotdeauna suficiente, de unde rezultă necesitatea unui alt tip de manifestare- nesupunerea civilă.

Observaţii:

- argumentul 4, prezentat de Afirmator 2, este mai mult o repetare a ideii că democraţia implică un transfer de putere dinspre popor spre nişte reprezentanţi ai acestuia, a căror autoritate derivă din faptul că vorbesc în numele poporului. De unde rezultă necesitatea unor mecanisme de control asupra reprezentanţilor. Această idee apare de la Afirmator 1, deci la Afirmator 2 nu mai reprezintă material nou. Mai mult, dacă expunerea de la Afirmator 2 este mai elocventă (şi este), iarăşi nu e bine. Acesta e o idee fundamentală a cazului Afirmator, care e bine să apară, clar explicată, cât mai repede.

- argumentul 2 se bazează pe presupunerea că lipsa de încredere a populaţiei în reprezentanţii aleşi este un indiciu al faptului că reglementările propuse de reprezentanţi nu mai corespund voinţei poporului. Fapt îndoielnic- populaţia are din start o neîncredere în politicieni, iar aceştia îşi pot strica imaginea în multe moduri, nu doar făcând legi proaste.

- argumentul 3 prezintă cele mai grave probleme. Pe de-o parte, recunoaşte existenţa unor reglementări care deşi nu convin populaţiei, sunt un rău necesar; pe de alta, pretinde că mecanismele legale de control sunt eficiente pentru a adresa aceste măsuri. Problema cu argumentul este că Afirmatorii nu delimitează clar ce este un rău necesar de ceea ce populaţia este îndreptăţită să respingă, iar eficienţa presupusă a mijloacelor legale în acest context subminează restul argumentării Afirmatoare.

Comentarii individuale

(Observaţie: am plecat de la un punctaj de Conţinut 13, Strategie 8, Stil 4; modificări au loc prin bonificaţii/penalizări, reflectate în comentariile individuale)

Afirmator 1:

-argumentare structurată, definire clară a termenilor moţiunii (+1 Stil, +1 Conţinut)

-argument 3: problematic, vezi comentariile de mai sus (-2 Strategie)

Punctaj: Conţinut 14, Strategie 7, Stil 5; Total: 25

Afirmator 2:

-semnalează erorile negatoare, punctând ce relevanţă au în economia meciului (+1 Conţinut, +1 Strategie)

-argumentul ”4” nu aduce nimic nou (-1 Strategie), ci ar fi fost mai ok la primul discurs

Punctaj: Conţinut 14, Strategie 8, Stil 4; Total: 26

A1 -> 25 puncte
N1 -> 0 puncte
A2 -> 26 puncte
N2 -> 0 puncte
Castiga echipa:

Teo si Flaviu (voluntari) (afirmatori)


Vrem parerea ta! Pentru asta, trebuie sa te loghezi.

Un proiect
Ardor
Finanțatori
Open Society Foundation
MemoPlus
Parteneri
Policy Center
British Council
Europuls
Ce-Re
Prime Romania
Centrul pentru jurnalism independent
Aisec
Cogitus
Foreign Policy
Elsa
Voluntari pentru idei si proiecte
Trust
Leap
Asociatia young initiative
Asjc
Osut
Susținători Parteneri instituționali
Parteneri media
HotNews
Romania Pozitiva
Think Outside The Box
Carevasazica
Studentie.ro
startub.unibuc.ro
Iasi fun
Ziarul de Iasi
KissFm
Acest proiect este finantat cu sustinere din partea Comisiei Europene. Aceast publicatie [comunicare] reflecta doar vederile autorului, iar Comisia nu poate fi facuta responsabila pentru utilizarea informatiei pe care o contine.