Login  Register
Email:

Pass:

forgot password?

Email:

login?

'Brainiacs' (afirmatori) vs 'GEORGIANA si Teodor' (negatori)

A1 (Bogdan Gavriloaia)

Nesupunerea civică este legitimă într-o democraţie.

 

-Afirmare-

 

Mona Mustafa

Bogdan Gavriloaia

Nume grup: Brainiacs

Explicație: Democratia, ca “forma de guvernare”, reuneste doua “principii aparent contradictorii: unul, ca puterea provine din popor; celalalt, ca nu este puterea nimanui”. Realitatea politica a societatii moderne si contemporane aduce in dezbatere, completa G. Hermet, “paradoxul major al legitimitatii democratice”: contradictia dintre “principiul fondator al suveranitatii populare si teoria instrumentala a reprezentarii poporului de catre conducatorii alesi.

Autoritatea legitima este apreciata prin prisma unui sistem criterial complex: a) increderea acordata institutiilor puterii investite prin alegeri libere (deficitul de legitimitate indreptateste orice forma de nesupunere civica); b) capacitatea puterii de a-si indeplini functiile sociale; c) compatibilitatea puterii cu sistemul de valori propus si acceptat; d) caracterul licit/ilicit in care guvernantii au preluat puterea, dar mai ales prin ceea ce fac dupa preluarea ei, masura in care-si respecta programul cu care au castigat sufragiul electoratului (legitimitatea se raporteaza atat la legalitate, cat si la criterii de performanta si verificabilitate). Absenta performantelor, a randamentului scontat al sistemului politic si al autoritatii mandatate sa gestioneze puterea intr-o anumita perioada de timp genereaza simptome de contestare a puterii aflate in exercitiu.

Nesupunerea civică presupune acte ilegale, de obicei din partea unor actori colectivi,  care sunt publice, principiale şi cu caracter simbolic, care implică în primul rând mijloace  de protest nonviolente şi care fac apel la capacitatea de a raţiona şi la simţul dreptăţii populaţiei. Scopul nesupunerii civice este de a convinge opinia publică aparţinând deo-potrivă societăţii civile şi sferei politice că o lege sau o politică publică particulară este nelegitimă şi că schimbarea este necesară. Actorii colectivi apelează invocă principiile utopice ale uneidemocraţii constituţionale, apelând la idei fundamentale precum acelea ale drepturilor fundamentale sau ale legitimităţii democratice. Nesupunerea civică este astfel un mijloc de reafirmare a legăturii dintre societatea civilă şi cea politică în mo-mentul în care încercările primeia de a influenţa în mod legal pe cea de-a doua au eşuat şi toate celelalte opţiuni au fost epuizate.

Logic, orice revolutie este ilegala si ilegitima, dar…dreptul la contestarea puterii este tot atat de natural ca si cel la viata ori la libertate, el subsumandu-se dreptului unei comunitati de a-si hotara singura soarta. Nesupunerea e rezultatul unei aritmetici morale paradoxale: este nesupunere deoarece e violare deliberată a legilor, dar are un caracter civic deoarece motivaţia fundamentală din spatele deciziei de a acţiona contra legii (nedrepte) este credinţa în potenţialul majorităţii de a recunoaşte o cerere de natură morală şi de a-şi reconsidera principial relaţia cu minoritatea.

Implicații: Tolerarea – dacă nu chiar instituţionalizarea – nesupunerii civice este astfel un „test decisiv” al oricărei democraţii constituţionale (Habermas) concepute ca proiect de adaptare permanentă la sensurile morale ale societăţii. Sistemul de reguli şi instituţii trebuie să rămână  permanent deschis semnalelor din sfera publică, nesupunerea civică este un astfel de  semnal; iar dacă această interpretare dinamică este corectă, atunci abordarea problemei  nesupunerii în limbaj strict legalist e condamnată să omită sensurile complexe ale acestui  tip de manifestare de sine a societăţii democratice.

Nesupunerea civică trebuie aşadar înţeleasă ca fi  ind orientată către viitor, ca instrument de comunicare publică şi se bazează nu pe o defi  niţie cuprinzătoare şi arbitrară a simţului dreptăţii sau pe stipularea la fel de arbitrară a unei datorii naturale. Este aşadar un instrument politic de relansare a discuţiei asupra validităţii rezultatelor procedurilor democratice. În condiţii corespunzătoare, efectul ultim al nesupunerii civice este de a pasa responsabilitatea morală celor aflaţi la putere. Primii care trebuie să realizeze actul renunţării etice sunt cei trataţi în mod nedrept, însă povara răspunderii etice va cădea în seama grupurilor potente vizate de protestatari.


N1 (Teodor Comaneanu)

Nesupunerea civica este legitima intr-o democratie.

-Negatori-

Comaneanu Teodor

Constantin Georgiana

Nume grup: GEORGIANA si Teodor


Grupul nostru apreciaza si respecta punctul de vedere al echipei adverse, insa, avand in vedere ca in acest proiect datoria noastra este sa sustinem contrariul, vom face tocmai acest lucru.

 In primul rand suntem de acord cu afirmatia conform careia democratia presupune puterea poporului. In acelasi timp este de la sine inteles, asa cum sustine si echipa adversa, ca ineficienta sistemului de guvernare da nastere dorintei de a contesta puterea aflata in exercitiu. In ceea ce priveste explicatia lor cu privire la nesupunerea civica, aceasta se axeaza pe necesitatea unei astfel de forme de protest, admitand totusi caracterul ei ilegitim. Prin definitie, un lucru legitim este un lucru care este intemeiat pe lege, deci care se justifica prin lege.

 Datoria noastra ca echipa de negatori este de a sustine ilegitimitatea nesupunerii civice intr-o democratie. Echipa adversa admite ilegalitatea(ilegitimitatea) acestei actiuni, sustinand doar necesitatea ei, ajutandu-ne in propria argumentare. Conform definitiei date de ‘Brainiacs” in paragraful al treilea, nesupunerea civica presupune acte ilegale. Ei sustin necesitatea acestei actiuni ignorand legimitatea ei pe care, de fapt, ar trebui sa o sustina (ca afirmatori).

 In ceea ce priveste argumetul din paragraful patru conform caruia nesupunerea civica este o datorie morala ce permite incalcarea legilor, acest lucru reafirmand nevoia existentei acestei forme de protest, intarind ideea ca ea este nelegitima.

 Intr-adevar, argumentul conform caruia sistemul de guvernare trebuie sa ramana deschis permanent la nevoile societatii civile este unul valid. Insa, nesupunerea civica, desi uneori este necesara ca instrument de atentionare a sferei politice, ca regula( si prin definitie) este ilegala ( lucru evidentiat prin chiar cuvantul nesupunere) si in majoritatea cazurilor, ea nu garanteaza schimbarea in bine. Drept exemplu am putea avea in vedere situatia societatii civile din Romania cu ocazia taierii salariilor bugetarilor cu 25%, situatie in care nesupunerea civica nu a avut nici un rezultat.

 In ultima instanta, argumentul final al grupului “Brainiacs” include printre efectele nesupunerii civice pasarea responsabilitatii morale celor aflati la putere. Acest lucru presupune de fapt renuntarea poporului la o parte din puterea pe care o au. A fi responsabil moral pentru propria persoana sau, in cazul de fata, pentru comunitatea careia ii apartii inseamna a te ghida dupa niste principii si a avea puterea de a decide pentru sine conform acestor principii

 Pasarea responsabilitatii tradeaza incapacitatea de autoguvernare. Prin urmare, cum ar putea democratia sa-si mai pastreze definitia de “putere a poporului” (demo cratos)?

 In ceea ce ne priveste, consideram ca nesupunerea civica este neligitima intr-o democratie, deoarece prin insasi denumirea ei, aceasta face referire la incalcarea regulilor, ce , intr-o democratie se presupune ca au fost stabilite de insasi poporul. Ea este inutila in cele mai multe cazuri, avand in vedere ca necesita o antrenare masiva de forte pentru a putea fi eficienta. Aceste forte, fie ele financiare, fizice sau politice sunt greu de mobilizat. Desi admitem ca exista si exceptii, prin deductie logica, acestea nu reprezinta regula.


A2 ()


N2 ()



Decizia:

Radu Ocrain

Meciul s-a oprit la N1, deci victoria merge catre negatori.

 

N1. Mi s-a parut ca in acest discurs v-ati axat mult prea mult pe o singura cale de contraargumentare, care a fost relativ slaba. In aceasta dezbatere discutia principala era legitimitatea nesupunerii civile. Afirmatorii trebuiau sa demonstreze ca, desi este ilegala, nesupunerea civila aduce efecte pozitive. Negatorii trebuiau sa demonstreze ca nesupunerea civila nu este o cale valida de protest. Practic, ca cei care protesteaza astfel isi asuma fara sens ilegalitatea actiunii. Stiam cu totii ca nesupunerea civila presupune acte ilegale. Afirmatorii au inclus acest fapt inca din definitie. Nu mi se pare o contraargumentare valida faptul ca mi-ati demonstrat ca nesupunerea civila e ilegitima pentru ca e ilegala. In general, in dezbateri se poate discuta despre schimbarea legilor daca acest fapt se impune. Legile pot fi bune sau rele, si uneori poate fi chiar bine sa le incalcam (ceea ce ar trebui sa demonstreze afirmatorii pe aceasta motiune). De aceea, am scazut destul de multe puncte la continut si strategie. Astfel, discursul a fost punctat cu  22 puncte (11 continut, 8 stil, 3 strategie). Am apreciat stilul discursului, a fost structurat si s-a incercat dezvoltarea coerenta a contraargumentarii. Problema a fost calitatea argumentului principal pe care s-a bazat acest discurs.

A1 -> 0 puncte
N1 -> 22 puncte
A2 -> 0 puncte
N2 -> 22 puncte
Castiga echipa:

GEORGIANA si Teodor (negatori)


Vrem parerea ta! Pentru asta, trebuie sa te loghezi.

Un proiect
Ardor
Finanțatori
Open Society Foundation
MemoPlus
Parteneri
Policy Center
British Council
Europuls
Ce-Re
Prime Romania
Centrul pentru jurnalism independent
Aisec
Cogitus
Foreign Policy
Elsa
Voluntari pentru idei si proiecte
Trust
Leap
Asociatia young initiative
Asjc
Osut
Susținători Parteneri instituționali
Parteneri media
HotNews
Romania Pozitiva
Think Outside The Box
Carevasazica
Studentie.ro
startub.unibuc.ro
Iasi fun
Ziarul de Iasi
KissFm
Acest proiect este finantat cu sustinere din partea Comisiei Europene. Aceast publicatie [comunicare] reflecta doar vederile autorului, iar Comisia nu poate fi facuta responsabila pentru utilizarea informatiei pe care o contine.