Login  Register
Email:

Pass:

forgot password?

Email:

login?

'Teo si Patricia' (afirmatori) vs 'Yestochocolate' (negatori)

A1 (Teodora Oprea -voluntar)

Am putea substitui motiunii intrebarea: este modul in care se preda actualmente religia in scoli o forma legala si corecta de sprijinire a cultelor religioase in mod egal si echidistant, sau permite anumitor culte religioase sa exercite o influenta prea mare prin intermediul institutiilor publice?  Vom argumenta in cele ce urmeaza ca prevederile actuale permit cultelor majoritare sa isi promoveze in mod exclusivist ideologia si ca insertia religiei ca materie de trunchi comun nu corespunde spiritului secularist imbratisat “oficial” de stat.

Argumentul 1. Institutiile publice nu ar trebui sa transmita mesajul particular al unui cult

Atat continutul cat si modul de predare al religiei la momentul actual pun accentul pe superioritatea sau corectitudinea unei anumite religii in defavoarea altora [manualele de clasa XI de religie ortodoxa sustineau ca aderarea la credinta Baha’i atrage cu certitudine condamnarea divina][1], ceea ce face ca mesajul sa nu mai fie unul de educatiei moral-etica, ci unul de promovare al unei anumite ideologii religioase. De asemenea, profesorii adesea obliga elevii sa se conformeze unor ritualuri specifice cultului respectiv [rugaciunea de la inceputul orei, semnul crucii, in unele zone rurale chiar obligatia de a merge la biserica][2], ceea ce contravine atat prevederilor din art. 318 C. Penal, cat si principiului de a educa fara constrangere si doar pe baza de informare.

Astfel de mesaje si de comportamente induse obligatoriu copiilor pe baza de amenintare nu ar trebui sa faca parte din sistemul educational. Chiar daca am elimina abuzurile unor profesori/preoti sau continutul manualelor, subzista temerea ca educatia religioasa nu se poate face in mod obiectiv atat timp cat se studiaza confesional, adica cursuri pentru fiecare religie, si nu un curs despre toate religiile. Daca astfel de mesaje apar in mod inevitabil in cadrul acestor materii, atunci mesajul din partea profesorilor devine un mesaj al institutiei scolare, ca versiune oficial predata elevilor, transformand scoala si statul intr-un promotor al unei anumite religii. Chiar daca admitem posibilitatea existentei unor profesori obiectivi, sub dovada unei multitudini covarsitoare de cazuri contrare, in spiritual preventiei, preferam sa eliminam materia pentru ca relatia dintre Stat si Biserica sa nu fie alterata.

Argumentul 2. Religia ca obiect obligatoriu, de trunchi comun. Abatere de la principiul laicitatii

Insasi prevederea conform careia Religia este materie obligatorie si parte din trunchiul comun[3] aduce o atingere principiului laicitatii: statul roman este in mod constitutional secular si nu exista o Biserica de stat. De ce atunci sa-si insuseasca statul conceptul ca religia este o materie “de baza”, mai ales in contextul in care tinerii nu manifesta aceeasi tarie a credintei consemnata in statisticile oficiale pentru populatia adulta[4][5]? Daca statul vrea sa faca educatie morala, atunci exista educatia civica si morala, sau istoria religiilor.

Apoi, nu este normal ca materia sa fie obligatorie, si cei care nu vor sa o invete sa aiba posibilitatea sa se retraga, ci invers, cei care vor s-o invete sa poata cere acest lucru. Mesajul acestei prevederi este urmator: statul se situeaza pe pozitia ferma ca religia este importanta si porneste de la presupunerea ca elevii vor s-o studieze, ceea ce reprezinta o sustinere mai mult decat admisa a bisericii, depasind principiul constitutional.

Mai mult, se ajunge in situatia in care, daca nu exista suficienti elevi pentru studierea unui anumit cult religios[6], acestia trebuie sa asiste la orele de religie ortodoxa, caci nu au voie sa paraseasca scoala in timpul orelor. Multi elevi si parinti nici nu sunt informati despre posibilitatea de a-si retrage copilul de la obiectul Religie[7]. In practica, situatia este dezechilibrata in defavoarea cultelor minoritare, ceea ce face ca statul sa fie privit ca sustinatorul cultului dominant, iarasi o abatere de la principiul laicitatii.

Argumentul 3. Doar un obiect de studiu a tuturor religiilor ar fi in conformitate cu principiul laicitatii.

Curtea europeana si Consiliul Europei recomanda prezentarea obiectiva a materiei, fara tendinte de indoctrinare sau de instigare contra altor culte si informarea asupra tuturor cultelor existente in comunitatea respectiva, intr-un spirit de toleranta si coeziune in diversitate[8]. Considerand aceste principii, ajungem la concluzia ca obiectul Istoria religiilor sau, redenumit eventual, Concepte moral-religioase, ar putea realiza o prezentare obiectiva si multifatetata a credintelor religioase, de o maniera care sa nu contravina prevederilor constitutionale de laicitate si care sa asigure reprezentarea nediscriminatorie a tuturor cultelor religioase. Iar aceasta nu ar mai fi o predare a religiei in scoli, ci o predare a conceptelor religioase in scoli.



[1] “Stat si religii in Romania”, APADOR-CH, Bucuresti, 2008, pag.49 http://www.apador.org/publicatii/raport_stat_religii.pdf

[2] “Relatia Stat-Biserica in privinta educatiei religioase in scolile publice din Romania”, Emil Moise, JSRI nr. 7/2004, pag. 87 http://www.jsri.ro/old/html%20version/index/no_7/emilmoise-articol.htm

[4] “Starea sociala si asteptarile tinerilor din Romania”, Barometru de Opinie Publica, 2008, ANSIT, pag. 73 http://www.ise.ro/LinkClick.aspx?link=Tineret%2fdiagnoza+2008_final.pdf&tabid=398  

[5] “Relatia Stat-Biserica in privinta educatiei religioase in scolile publice din Romania”, Emil Moise, JSRI nr. 7/2004, pag. 89 http://www.jsri.ro/old/html%20version/index/no_7/emilmoise-articol.htm

[6] “Norme si practici in educatia religioasa din scolile publice”, Liga Pro Europa, Subcapitol 2.4 Discriminarea elevilor si profesorilor apartinand minoritatilor religioase http://www.proeuropa.ro/norme_si_practici1.html

[7] “Relatia Stat-Biserica in privinta educatiei religioase in scolile publice din Romania”, Emil Moise, JSRI nr. 7/2004, pag. 89 http://www.jsri.ro/old/html%20version/index/no_7/emilmoise-articol.htm

[8] “Religions and legal boundaries of democracy in Europe: European commitment to democratic principles”, Dorota A. Gozdecka, Univ. Helsinki, 2009, pag. 211


N1 (Diana Zagrean)

Opozitia  este de parere ca predarea religiei in scoli NU pune in pericol laicitatea statului roman.

 Referitor la primul argument al guvernului: institutiile publice nu transmit mesajul  particular al unui cult religios, atata timp cat acesta este cerut intr-o mai mare masura de catre populatie. Statul este responsabil sa asigure o proportionalitate intre ceea ce se cere si numarul de oameni care cere. Astfel este normal ca din moment ce majoritatea locuitorilor prezinta o inclinatie spre un anumit cult religios ,statul sa ofere oamenilor posibilitatea ca toti sa beneficieze de informare din domeniul acelei religii. Cat despre religiile minoritare,statul este de asemenea raspunzator  pentru ele. Pentru un anumit numar de oameni de o anumita religie este angajat un professor. De altfel orele de religie sunt optionale,nimeni nu este obligat sa ramana la ele (ARTICOLUL 29(1) Libertatea gândirii şi a opiniilor, precum şi libertatea credinţelor religioase nu pot fi îngrădite sub nicio formă. Nimeni nu poate fi constrâns să adopte o opinie ori să adere la o credinţă religioasă, contrare convingerilor sale[1].) Cat despre corectitudinea unei religii  in defavoarea altora, fiecare dintre acestea promoveaza alte valori fata de celelalte si toti condamna intr-un fel sau altul celelalte culte religioase pentru incorectitudine. Fiecare om isi apara religia si spune ca religia lui e cea mai corecta. E normal, religia fiind foarte conservatoare, aceasta nu accepta multe lucruri. De asemenea, nu se promoveaza ura intre religii (la scoala nevorbindu-se de cat de gresita e o religie sau alta),ci credinta pe care religia predata o ofera. In plus, religia unui copil provine din familie ,apoi de la biserica ,acesta formandu-si o parere despre celelalte religii in conformitate cu a sa (nu e ca si cum,daca la scoala nu s-ar mai face religie ,acesta ar vedea toate celalalte religii cu aceiasi ochi ca si religia sa).Religia este insuflata in primul rand de familie,iar opinia unei familii nu poate fi schimbata sau interzisa de un stat, rezultand faptul ca statul nu influenteaza defapt  in nicun fel gandirea referitoare la celelalte religii a unui individ, ceea ce denota faptul ca  laicitatea statului nu este pusa in pericol de ora de religie din scoli.Cu privire la argumentul 2 ,amintit  si mai sus, religia este optionala. Niciun copil nu este obligat sa ramana la o anumita ora de religie ,acesta putand sa opteze pentru diferite optionale. Din aceasta cauza, statul nu se abate de la principiul laicitatii.In legatura cu cel de-al treilea argument,studiul in masa a mai multor religii si istoriei lor vor duce la o indepartare a copilului nu numai de la religia sa,ci in acelasi timp si de la credinta(acest  lucru fiind dezvoltat in argumentul negator).

 Religia reprezinta intelepciune, nu o arma.

ARG1:RELIGIA este o componenta a civilizatiei.

Religia este o componenta importanta a vietii fiecaruia dintre noi. Aceasta ajuta la formarea unei personalitati , a unei gandiri. Intr-o mai mare sau mai mica masura aceasta prezinta o baza spirituala puternica a poporului roman, un popor destul de credincios de altfel. Religia este importanta in viata tinerilor deoarece ea ajuta la formarea unei gandiri si a unei responsabilitati spiritual, lucru care nu danuneaza si care nu indeamna adeptii unei religii sa se razvrateasca si sa se intoarca impotriva celorlalte religii. Mai presus decat  atat, statul NU se foloseste de ora de religie din scoli pentru a-i transforma pe copii in robotei teleghidati care sa se intoarca impotriva celorlalte religii si sa le distruga valorile. In concluzie, laicitatea statului nu e afectata, mai mult decat atat, deoarece statul nu se foloseste de puterea religiei

ARG2:Mesajul principal

Inca din cele mai vechi timpuri, religia este menita sa faca pe om mai bun. Predarea religiei consolideaza credinta, dobandita prin practica religioasa propriu-zisa, adica mersul la biserica. O data ce un copil invata despre credinta si despre toate lucrurile legate de aceasta, acesta nu numai ca va fi mai intrigat in toate aceste lucruri,ci il va si aduce intr-un plan mai apropiat de credinta lui. Insa , daca acesta va studia despre o istorie a religiilor nu numai ca acest lucru il va dezorienta intr-o mai mare sau mai mica masura , dar il vor si indeparta de credinta sa. In timp, mesajul principal se va pierde ,elevul nemai fiind intersat de credinta sa. Spre exemplu ,pe timpul comunismului copiii erau invatati de “ateismul stiintific”[2] (invatati sa nu creada in Dumnezeu);un asemenea efect l-ar putea avea si o altfel de materie prezentata de afirmatori. De ce? Complexitatea informatiilor diferite de la popor la popor ,traditiile diferite, etc ajung sa dezorienteze elevul, acesta nemaiconcentrandu-se pe credinta lui, ci urmarind toate contrariile dintre culte si ajungand sa nu mai creada nici macar in ceea ce credea initial.

ARG3:Materia din punctul de vedere al elevului

O astfel de materie in orarul unui elev reprezinta una din orele usoare , o ora in care oricine merge cu placere pentru a primi informatii noi si in acelasi timp fara frica din cauza ca va ramane repetent. De asemenea ,unui elev ii  va conveni sa aiba o asemenea ora ,lucru care ii va da posibiliatea de a-si putea mari media. Orarul va fi mai diverisifcat si va exista o balanta echilibrata intre numarul de ore grele si cele usoare. Tot la religie , copiii sunt invatati ce e bine sa faca si ce nu , si de asemenea sunt instruiti pe viitor. Toate parerile acestora sunt analizate si discutate in asa fel incat fiecare elev sa se simta bine la ora de religie, fara a ajunge “traumatizat”.

In concluzie,am aratat cum religia nu influenteaza laicitatea statului ( deoarece ea reprezinta simpla dorinta individuala a fiecaruia de a-si cultiva latura spirituala) si cum fiecare are dreptul la libera alegere ,cum religia este o componenta a civilizatiei si cum aceasta vrea sa trimita un mesaj pozitiv, si de asemenea cum aceasta este o materie pe placul elevilor.De aceea propunem respingerea motiunii.

Referinte:

[1]http://www.cdep.ro/pls/dic/site.page?den=act2_1&par1=2#t2c2s0a29

 [2]http://www.romanialibera.ro/opinii/comentarii/religia-la-scoala-104615.html


A2 (Patricia Boit -voluntar)

Noi, ca echipa afirmatoare, care consideram ca predarea religiei in şcoli pune in pericol laicitatea statului roman, dorim a pune accentul pe posibilitatea anumitor culte religioase de a exercita o influenta prea mare prin intermediul institutiilor publice(scoala).

In primul argument al echipei afirmatoare se regaseste, ca idee principala, promovarea cultului predominant(vazut ca fiind si superior).  Cum am spus si mai devreme: in ciuda laicitatii oficiale a statului roman, elevii sunt obligati, in cele mai multe cazuri, sa asiste la ora de religie ortodoxa. Elevii care apartin altor confesiuni sau altor culte religioase au asa zisul drept de a-si alegeca optional predarea cultului respectiv ,care insa sunt predate doar daca se strange un numar suficient de mare de elevi, dornici sa participe la acel optional. In caz contrar acestia sunt discriminati, fiind obligati sa ramana la ora de religie intrucat parasirea scolii in timpul orelor, iar hoinarirea pe holurile scolii de asemenea, este interzisa. Cum sustineam si mai sus, elevii sunt obligati sa practice anumite ritualuri ale religiei ortodoxe, fapt pentru care elevii apartenenti altor culte religioase sunt discriminati! Echipa negatoare vorbeste despre o eventuala bulversare a elevilor care primesc informatii despre alte religii decat ale lor, teorie care ar putea fi aplicata si asupra elevilor minoritari din punct de vedere religios.

Cum s-a prezentat si in argumentul 2 al echipei afirmatoare, religia ar trebui sa fie ea insasi un optional intrucat exista minoritati si intrucat statul se presupune a fi LAIC, nesustinand o anumita religie prin urmare religia neavand cum sa fie o materie OBLIGATORIE!

Argumentul trei prezinta o alternativa a acestei ore de religie, dar intr-o forma mai adecvata, ca de exemplu Istoria religiilor care le va prezenta elevilor si alte religii, si alte mentalitati etc. Echipa negatoare considera ca prea multe informatii vor dauna elevilor, bulversandu-i. Aceasta idee este una eronata. Elevilor nu li se va impune o anumita religie, ei nestiind ce sa aleaga dintre religia parintiilor si religia prezentata la scoala, dimpotriva... Vor avea sansa de a alege ce religie ii reprezinta pe ei ca persoana. Daca teoria negatoriilor ar fi corecta atunci nu ar trebui sa predam Istoria si mai ales nu ar trebui sa predam si alte tipuri de conducere decat democratie, pentru ca un elev ar avea LIBERTATEA de a alegea cea ce considera ca este bine si ca il reprezinta.

Primul argument al echipei negatoare se refera la beneficiile pe care le aduce religia individului, dar, cum va sustine si echipa negatoare in discursul ei, religia nu e egala cu ora de religie. Adica religia ne este insuflata de parinti,si de biserica, ceea ce inseamna ca religia o consolidam in mare parte inafara orelor de studiu(“In plus, religia unui copil provine din familie ,apoi de la biserica ,acesta formandu-si o parere despre celelalte religii in conformitate cu a sa”)Tot referitor la acest citat din echipa negatoare... Daca acest individ isi formeaza o parerea despre celelalte religii, o ora de istorie a religiilor nu are cum sa-l bulverseze.

In cel de-al doilea argument ni se prezinta exemplul de pe timpul comunismului legat de “ateismul stiintific”, de unde rezulta ca echipa negatoare nu este de acord cu predarea unei singuri ideologii. Echipa afirmatoare a aratat ca marea majoritate a elevilor minoritari din punct de vedere religios nu au cum sa renunte la asistarea la orele de religie ortodoxa. Referitor la moralitatea pe care elevii o invata la ora de religie; Aceasta nu tine in mod direct de religie, elevii facand de exemplu educatie civica.

Argumentul 3 al echipei negatoare contrazice argumentul 2 al aceleasi echipe, deoarece subliniaza tocmai imoralitatea de care se da dovada la ora de religie. Oarecum acestia sustin faptul ca e normal sa participi la o ora fata de care nu ai neaparat un interes doar pentru a-ti mari media. Oricum, exista cazuri (punctul 2 al discursului anterior) in care elevii obtin dimpotriva note mici pentru ca nu participa la diferite ritualuri.

In concluzie speram ca v-am demonstrat ca predarea religiei in şcoli pune in pericol laicitatea statului român!


N2 (Cosmina Pascaru)

Echipa negatoare sustine prin cazul sau ca predarea religiei in scoli nu pune  in pericol laicitatea statului roman. De ce? Deoarece ora de religie in scoli nu afecteaza alte religii si nici gandirea copiilor in comparativ cu alte religii, deoarece religia predata in scoli se axeaza  mai mult spre intelegerea ritualelor acelei religii si nu pe criticarea altor religii. Religia nu poate fi catalogata drept “materie obligatorie” deoarece copii nu sunt obligati sa asiste la orele de religie. De tot ce au nevoie este o hartie semnata de parinti in care sa se specifice ca elevul nu doreste sa participle la orele de religie. Ce e asa greu de inteles ?? Si din moment ce elevul nu participa la ora, nu trebuie neaparat ca acesta sa hoinareasca prin scoala. Poate sa stea in clasa in timpul orei, dar pur si simplu sa nu se implice in nicio activitate. Iar daca elevul doreste, poate sa aduca o hartie cu note de la pastorul  sau preotul de la biserica lui ( acest lucru este valabil pentru copii de alte religii ) sau pur si simplu sa decida ca media sa sa fie calculata cu o medie in minus. Insa aici apare argumentul nostru practic : elevilor le convine sa aiba in orar o ora mai putin solicitanta si care sa le mareasca media, si noi nu vedem cum asta afecteaza laicitatea statului roman.

Echipa negatoare vrea sa sublinieze faptul ca studiul istoriei si obiceiurilor mai multor religii poate  sa afecteze credinta elevilor deoarece exista mari contradictii in cultul diferitelor religii (ex: religia ortodoxa care nu crede ca icoanele sunt chipuri cioplite si reformatii care sunt de parere ca ele reprezinta chipuri cioplite). In acest caz elevul ajunge sa fie prins undeva la mijloc, deoarece nu va sti ce e cu adevarat corect si astfel va ajunge sa creada ca ii este mai comod sa nu mai pastreze nici macar religia initiala. De exemplu, fiecare om stie intre democratie si comunism, care e o forma de guvernare mai buna, in schimb, religia este mai mult de natura spirituala, deoarece nimeni nu iti poate demonstra daca e bine sau nu sa ai icoane … .

In legatura cu idea afirmatorior referitoare la predarea educatiei civice ca ora de moralitate, educatia civica te invata cum sa te comporti in societate, si iti vorbeste despre drepturile pe care le ai si despre obligatiile pe care le ai ca cetatean, nu te indruma sa faci lucruri bune, si in niciun caz nu te ajuta sa iti dezvolti o moraliltate. Religia este cea care ajuta fiecare om sa priveasca spre mesajul interior al faptelor si sa  ajunga sa faca fapte bune. Oare de ce toti oamenii care au comis acte grave de violenta in trecut, ajung  sa se intoarca spre credinta pentru iertare? Asadar, nu este rolul educatiei civice sa te educe moral, ci al religiei. Si nu, echipa negatoare nu este de acord cu predarea unei singure ideologii, dar este de acord cu predarea religiei in scoli.

Astfel, predarea religiei in scoli nu afecteaza laicitatea statului roman, deoarece statul nu foloseste religia ca o arma si nu se foloseste de predarea religiei in scoli pentru a favoriza o anumita religie, ci doar incearca sa indeplineasca cererea poporului roman. De asemenea, v-am aratat cum ora de religie nu este OBLIGATORIE ( asa cum sustin afirmatorii) si cum este foarte usor pentru elevii de alte religii sa continue sa invete religia lor si cum acestia NU sunt defapt obligati sa participle la ora de religie din scoli ( cu atat mai putin sa fie pedepsiti ). Laicitatea statului roman nu este afectata de predarea unei ore de religie in scoli, care nu face decat sa construiasca o baza morala oricariu copil si sa il aduca mai aproape de spiritualitate. In concluzie, la sfarsitul zilei, echipa negatoare a demonstrat cum laicitatea statului nu este afectata prin ora de religie. Va rugam sa respingeti motiunea.



Decizia:

Laura Bretea

Ambele echipe au aratat mult interes pentru aceasta tema de dezbatere si au demonstrat ca au meditat la argumentele propuse, lucru pentru care le multumesc. Cu toate acestea, desi ambele echipe si-au centrat discursurile pe incercarea de a face legatura intre educatie religioasa si laicitate, nici unul dintre discursuri nu a aratat cum anume educatia religioasa afecteaza sau nu laicitatea. Afirmatorii reusesc totusi sa se pozitioneze cel mai aproape si sa ma convinga ca favorizarea cultului majoritar ar putea afecta laicitatea statului, in timp ce negatorii au preferat sa spuna ca favorizarea religiei majoritare este ceruta de majoritate. Consider deasemenea ca afirmatorii au fost mai pertinenti si mai bine organizati si ca negatorii nu au reusit sa urmareasca discursurile afirmatoare, ridicand uneori idei care nu erau relevante in economia jocului. Afirmatorii castiga meciul

Afirmatorii au argumentat ca impunerea religiei ca obiect obligatoriu (prin lege dar si prin practici) favorizeaza cultul majoritar in Romania – cultul crestin-ortodox. Ei au considerat ca Biserica (ortodoxa) se foloseste de educatia religioasa pentru a-si promova ideologia (cuvantul este gresit folosit, ar putea fi inlocuit cu ritualuri, idei, viziuni) si superioritatea fata de alte religii. Afirmatorii propun studierea Istoriei religiilor sau Concepte moral religioase, care ar fi in conformitate cu principiul laicitatii (si adaug eu, ar promova intelegere si toleranta).

Negatorii au subliniat importanta religiei pentru dezvoltarea moralei, pastrearea civilizatiei si consolidarea credintei – argumente pe care le consider irelevante. Religia este foarte importanta si in Statele Unite, unde se observa un reviriment serios, cu toate acestea nu este o materie care ar putea fi predata in scoli publice. Negatorii reusesc sa combata doar argumentul referitor la obligativitatea religiei – care insa este bine reconstruit de afirmatorul 2 si ramane in picioare. Altfel, negatorii considera ca predarea istoriei religiei ar confuza elevii – argument care e demolat de catre negatori. Deasemenea, ideea ca religia ar fi o materie usoara, dorita de elevi, nu-si are locul in discutie. Negatorii se complac in a aduce argumente pentru care religia ar trebui predata in scoala, si nu fac nici o tentativa serioasa in a aborda problema in discutie.

Cred ca afirmatorii ar trebui sa reflecteze mai mult asupra subiectului inainte de a scrie un discurs si ar trebui sa citeasca mai multe surse si sa se concentreze pe parerile autoritatilor din domeniu. Exista enorm de multe publicatii despre secularism si despre religie, exista publicatii si in romaneste care ar fi putut documenta mult mai bine ambele echipe.

Negatorii ar trebui sa scrie discursuri mai scurte si sa prezinte ideile concis si cu exemple clare. De asemenea, discursul trebuie prezentat pe paragrafe mai scurte, in care sa se regaseasca ideea si exemplul care o sustine. Negatorii ar trebui sa renunte la generalizari stereotipale – „religia fiind foarte conservatoare ” – despre ce religie vorbim? Religia anglicana permite vicari femei, unele culturi accepta homosexualii, religia ortodoxa accepta divortul. Mai mult, negatorii trebuie sa mediteze mai mult la fiabilitatea argumentelor lor. Ei se contrazic in nenumarate randuri si propun argumente bombastice – „nu e ca si cum, daca la scoala nu s-ar mai face religie, acesta ar vedea toate celelalte religii cu aceiasi ochi ca si religia sa”, „complexitatea infromatiilor diferite ajung sa dezorienteze elevul...”, „fiecare om stie diferenta intre comunism si democratie”.

Vorbitorii sunt depunctati si pentru depasirea limitei de cuvinte.

A1 – 24

Continut - 12

Strategie - 8

Stil - 4

N1 – 22

Continut - 11

Strategie - 7

Stil - 4

A2 – 25

Continut - 13

Strategie - 8

Stil - 4

N2 – 22

Continut - 10

Strategie - 8

Stil - 4

A1 -> 24 puncte
N1 -> 22 puncte
A2 -> 25 puncte
N2 -> 22 puncte
Castiga echipa:

Teo si Patricia (afirmatori)


Vrem parerea ta! Pentru asta, trebuie sa te loghezi.

Un proiect
Ardor
Finanțatori
Open Society Foundation
MemoPlus
Parteneri
Policy Center
British Council
Europuls
Ce-Re
Prime Romania
Centrul pentru jurnalism independent
Aisec
Cogitus
Foreign Policy
Elsa
Voluntari pentru idei si proiecte
Trust
Leap
Asociatia young initiative
Asjc
Osut
Susținători Parteneri instituționali
Parteneri media
HotNews
Romania Pozitiva
Think Outside The Box
Carevasazica
Studentie.ro
startub.unibuc.ro
Iasi fun
Ziarul de Iasi
KissFm
Acest proiect este finantat cu sustinere din partea Comisiei Europene. Aceast publicatie [comunicare] reflecta doar vederile autorului, iar Comisia nu poate fi facuta responsabila pentru utilizarea informatiei pe care o contine.