Login  Register
Email:

Pass:

forgot password?

Email:

login?

'Mihai si Razvan' (afirmatori) vs 'Also sprach Zarathustra' (negatori)

A1 (Razvan Ene)

     

             Biserica Ortodoxa, prin predarea religiei in scoli propune un model de bunatate si sfintenie  oferind tinerilor repere in viata,atat pe plan social cat si spiritual.Reprezinta un factor de stabilitate si comuniune.

        Asa cum geografia si istoria ne prezinta informatii despre  configuratia pamantului sau despre succesiunea popoarelor si generatiilor umane,asa si religia trebuie sa isi aduca aportul de informatie.Pentru ca Romania este o tara majoritar ortodoxa,predarea religiei  se face in conformitate cu Constitutia Romaniei si cu Legea Educatiei Nationale.

       Cu o vechime de 2000 de ani si o pondere in randul populatiei de peste 90% a religiei ortodoxe, trebuie recunoscut ca avem inca lipsuri  in cunoasterea elementelor de religie crestina, in timp ce noi  ne declaram un popor Crestin Ortodox. Aceste informatii trebuie date in primul rand in familie  si in scoala.Numai ca multi parinti nu au cum sa transmita mai departe aceste notiuni ,pentru ca nu le stiu nici ei ,si chiar daca ,sunt parinti care stiu si fac asta, predarea religiei tot ramane necesara pentru ca in scoala elevul aprofundeaza ce invata acasa.

      In religie se vorbeste foarte mult despre iertare,iubire despre un mod de viata, diferit fata de societatea in care traim astazi ,plina de violenta si ura.Tulburator este ca vedem din ce in ce mai multe cazuri  in scoli,unde copiii  sunt influentati de ce vad la televizor ,de ce vad pe strada.Ce s-ar intampla daca nu s-ar mai preda religia in scoli,si copiilor nu li s-ar creea acea plasa morala care te face sa te gandesti de doua ori inainte sa faci un pacat.Biserica,prin predarea religiei da aceasta posibilitate ca elevul sa vada siaceasta  latura  a sa ,este o modalitate de cunoastere a unui mod de viata.

      In Romania sunt 10 licee teologice si peste 200 de licee laice.Unde este afectata laicitatea statului roman? In faptul ca se vrea sa se cunoasca in scoala o materie ce are 2000 de ani vechime? In toate scolile se preda engleza,suntem englezi? Sau alta nationalitate? Nu,se face acest lucru pentru ca elevul sa plece din scoala cu un bagaj de cunostinte  pe care sa il poata dezvolta mai tarziu,sa i se ofere o optiune. De ce nu putem vorbi asa si despre religie,care ne leaga mai mult decat orice  de istorie  si spiritualitate?

     Fiecare stat pricepe altfel legatura cu Dumnezeu si cu Biserica, sa luam un exemplu din Orientul Mijlociu unde in data de 6 ianuarie saptamanalul francez ”Le Point” ne introduce prin autorul Pierre Beylau intr-un subiect foarte delicat,si anume,persecutiile pe care le sufera din ce in ce mai mult crestinii.Sunt amenintati si persecutati,in data de 31 decembrie au murit 20 de credinciosi  pentru simplul motiv ca nu apartineau religiei islamice. Si noi,care suntem o tara democratica care a iesit de 20 de ani de sub egida comunismului si care inca avem multe de invatat suntem gata sa renuntam la istoria Bisericii pentru  ca “nu mai este la moda” Pentru ca in celelalte state nu se face asa? Consider ca religia  si Biserica sunt singurele lucruri care,nu au o culoare politica ,nu se adreseaza unei paturi sociale anume,sunt doua lucruri care ne tin aproape de Dumnezeu si ne unesc pe toti.Dumezeu este singurul care o sa fie permanent acolo cand o sa ai nevoie de El.


N1 (Ștefan Diaconu)

E timpul să afirmăm că predarea religiei în școli pune în pericol laicitatea statului romận?

Aceasta fiind moțiunea afirmatorii trebuiau să spună că da, este timpul să se afirme faptul că predarea religiei în școli pune în pericol laicitatea statului romîn. Aceștia au procedat taman invers și au argumentat că nu este timpul să afirmăm că predarea religiei în școli pune în pericol laicitatea statului romận, discurs pe care îl voi susține și eu ca negator alături de afirmatori.

Primul argument e tematica orei de religie. Studiul religiei în școală este o activitate ce aprofundează problema spiritualității prin care se definește omul ca homo religiosus. Omul este o ființă complexă greu definibilă; acesta nu poate fi privit doar din perspectiva discursului filosofic, sau chimico-biologic, pentru că s-ar reduce din identitatea sa. Studierea religiei ajută la înțelegerea dimensiunii sacralității a umanului. Aceste informații după cum se observă nu au ca obiect împuternicirea Bisericii în stat ca să agreseze laicitatea.

Al doilea argument e libertatea de alegere a elevilor. Acestia nu sunt obligați de lege sau de Biserică să urmeze orele de religie, fiind opțională, și tot la alegerea lor individuală stă și tipul cultului ce urmează a le fi predat. Prin aceste libertăți de care se bucură elevii nu poate fi pusă în pericol laicitatea statului, ci dimpotrivă, prin acestea statul romận se menține în continuare unul laic.

Al treilea argument e importanța pe care o acordă elevii orei de religie. Ora de religie nu este înscrisă în lista materiilor importante, fiind una pe săptămînă; ca atare elevii tratează de cele mai multe ori cu superficialitate informațiile primite avînd în vedere timpul la dispoziție și cantitatea imensă a informațiilor. Niște informații care nu sunt asumate nu pot fi puse în practică. Așadar ora de religie nu are cum să pună în pericol laicitatea statului prin tocmai faptul că elevii o privesc ca nesemnificativă în raport cu celelalte obiecte.

Prin urmare, așa cum susține și afirmatorul în primul discurs, ora de religie are un scop cultural și se confirmă astfel teza că predarea religiei în școală nu pune în pericol laicitatea statului romận .


A2 ()


N2 ()



Decizia:

Radu Ocrain

Meciul este incomplet, asadar vom avea feedback doar pentru N1. Decizia merge catre echipa negatoare.

N1. Dupa un discurs afirmator care sustine cauza negatoare, N1 are o sarcina deosebit de usoara. Mai exact, are de construit pe o fundatie deja stabilita de afirmatori. In opinia mea, reuseste acest fapt. Argumentele aduse de negatori sunt logice si in spiritul motiunii. Despre contraargumentare nu putem vorbi, deoarece lipseste cu desavarsire cazul afirmator.

Referitor la structura, am apreciat faptul ca argumentele au fost clar delimitate, si ca au fost incadrate de o introducere si o concluzie.

La nivel de stil, as prefera sa existe unitate in cadrul formatului argumentelor. Daca s-a folosit un font italic pentru titlul primului argument, ar trebui sa fie folosit si pentru celelalte. De asemenea, argumentele puteau fi extinse, deoarece discursul a fost usor scurt.

Punctaj: 23 puncte: 11 continut, 8 strategie, 4 stil.

A1 -> 0 puncte
N1 -> 23 puncte
A2 -> 0 puncte
N2 -> 23 puncte
Castiga echipa:

Also sprach Zarathustra (negatori)


Vrem parerea ta! Pentru asta, trebuie sa te loghezi.

Un proiect
Ardor
Finanțatori
Open Society Foundation
MemoPlus
Parteneri
Policy Center
British Council
Europuls
Ce-Re
Prime Romania
Centrul pentru jurnalism independent
Aisec
Cogitus
Foreign Policy
Elsa
Voluntari pentru idei si proiecte
Trust
Leap
Asociatia young initiative
Asjc
Osut
Susținători Parteneri instituționali
Parteneri media
HotNews
Romania Pozitiva
Think Outside The Box
Carevasazica
Studentie.ro
startub.unibuc.ro
Iasi fun
Ziarul de Iasi
KissFm
Acest proiect este finantat cu sustinere din partea Comisiei Europene. Aceast publicatie [comunicare] reflecta doar vederile autorului, iar Comisia nu poate fi facuta responsabila pentru utilizarea informatiei pe care o contine.