Login  Register
Email:

Pass:

forgot password?

Email:

login?

'dual-team' (afirmatori) vs 'George si George' (negatori)

A1 (Ioana Coman)

E timpul să afirmăm că predarea religiei în şcoli pune în pericol laicitatea statului român?

Pentru a clarifica dezbaterea vom defini termenii cheie ai acestei motiuni:

  • Principiul laicitatii = principiul separarii bisericii de stat (Scoala, care este o institutie ce pregateste cetatenii unui stat laic, nu ar trebui sa fie influentata in aceasta menire de nicio convingere religioasa).
  • Religie = materie studiata in scoala, conform unei programe.

 Viziunea echipei afirmatoare: Nu studiul religiei in scoli este rau in sine, ci faptul ca el trebuie sa se supuna rigorilor sistemului de invatamant. Ori, prin natura sa, studiul religiei comporta multe dificultati de adaptare la specificul unui act didactic. In plus, studierea religiei in cadrul scolii nu se poate limita la transmiterea de cunostinte dogmatice, devenind, in mod inert, propovaduire si incurajare a practicarii unui anumit cult.  Astfel, tinerii ajung sa aiba prejudecati si sa isi evalueze si sa isi trateze semenii din perspectiva convingerilor religioase, ceea ce contravine principiului laicitatii.

Astfel echipa afirmatoare nu vrea sa ingradeasca educatia de natura religioasa a cetatenilor, ci sustine ca aceasta educatie ar trebuie transmisa altfel si anume printr-o ora de educatie inter-religioasa, care sapromoveze valori cum ar fi drepturile omului, principiul non-discriminator si valorile statului democratic. De asemenea in aceasta ora ar trebui predata si o istorie a religiilor pentru a oferi elevilor anumite cunostinte de baza referitoare la trecutul religiilor. Acest timp de predare propus de echipa noastra nu este unul nou ci este conceput dupa exemplele propus de U.E. sau de  ASUR.[1] si [2]

In sustinerea acestei viziuni, cazul afirmator se bazeaza pe 2 contentii, fiecare intarita de 2 argumente.

Contentia A: Actuala predarea a religiei este de natura confesionala

  1. Religia comporta diferente care tin aplicabilitatea actului educativ.

In primul rand este dificil sa concepi un curriculum non-discriminatoriu

De exemplu competente propuse de programa in vigoare:  “Integrarea în comportamentul cotidian, a învăţăturilor morale cuprinse în pildele Mântuitorului”

 (obligatiile care decurg din apartenenta la o anumita confesiune : ex: obligatia de a nu te ruga cu cei de alta credinta, de a nu intra in biserici de alta religie)

Manual Religie crestin-ortodox, Editura sf. Mina, Clasa a IX-a:  “Care sunt urmarile relatiilor sexuale nefiresti?” “De se va culca cineva cu barbat ca si cu femeie, amandoi au facut nelegiuire si sa se omoare, ca sangele lor asupra lor este (Leviticul 20,13)”

 In al doilea rand este greu de conceput un sistem de evaluare relevant

Cum va fi notat un elev foarte credincios  dar care nu are suficiente cunostiinte dogmatice si un elev care are cunostiinte dogmatice dar nu este deloc credincios?

  1. Convingerile personale ale profesorului influenteaza transmiterea de cunostiinte religioase.

Profesorul de religie este membru al Bisericii. De aceea, el trebuie sa mentina continuu legatura cu Biserica, atat prin participarea la sfintele slujbe, cat si prin pastrarea si transmiterea neschimbata a invaturilor Bisericii. Astfel, scoala in care acesta se afla devine nu doar spatiu strict didactic sau un loc de munca, ci si unul de misionar.  Ca membru al Bisericii profesorul devine, intr-un fel, purtator de cuvant al acesteia in scoala.

(Articolul 32, al 2: Personalul didactic care preda religie in scolile de stat se numeste cu acordul cultului pe care-l reprezinta in conditiile legii )

 

Contentia B:  Studiul religiei influenteaza exercitarea neingradita a libertatilor unui individ

  1. Obligativitatea de a alege participarea sau nu la ora de religie poate ingradi libertatea de alegere.

Studiul religiei nu este obligatoriu, dar tanarul este obligat sa exprime o optiune cand poate ca nu este pregatit sa o faca. De cele mai multe ori, un adolescent nu este dispus sa invete teoria dogmatica, pentru ca nu este inca suficient de convins de credinta sa, dar pe de alta parte,  exista optiunea de a se declara liber cugetator, pentru a nu participa la ora de religie. Este situatia tipica a unui tanar care nu poate sa delimieteze credinta de religie si se vede obligat sa exprime o decizie pe care nu a luat-o inca.

Conform art 6 din elgea cultelor 489/2006: Este interzisa obligarea persoanelor sa isi mentioneze religia, in orice relatie cu autoritatile publice sau cu persoanele juridice de drept privat.

Mai mult din anumite motive administrative studiul religiei in scoli este din nou impus. Respectivii profesori de religie sunt agajati in scoala si ei trebuie sa indeplineasca o anumita norma minima de ore.

     2. Studiul religiei in scoli nu poate evita crearea si mentinerea prejudecatilor.

Studiul oricarei religii legale ar trebui sa porneasca de la premisa ca nicio minte omeneasca nu poate pretinde ca intelege ratiunea suprema, prin urmare nimeni nu poate pretinde ca stie ce se va intampla dupa moarte. Pe de alta parte, orice religie se declara dreapta credinta, pretinzand ca celelalte credinte sunt rataciri. Astfel, studiul religiei in scoala duce inerent la atitudini intolerante. Consideram ca aceasta chestiune este prea sensibila si comporta prea multe nuante, a sa poata sa se supuna rigorilor didactice.

Religia cultului ortodox, manual clasa a 10-a, editua Cdpress, pagina 90:  “strans legata de aceasta invatatura este combaterea principiilor reincarnarii, una dintre cele mai periculoase concepte pagane regasite in mitologia egipteana si mai ales in religiile asiatice(hinduism si budism)”

 In concluzie echipa noastra sustine că actualul mod de predarea a religiei în şcoli pune în pericol laicitatea statului roman si ca sistemul ar trebui sa sufere majore modificari.

[1] Religions and legal boundaries of democracy in Europe: European commitment to democratic principles.capitol 6 - Religion and Education - between equality and indoctrination (pg.203) – vizitat la data de 08 Mai 2011

[2] Cum ar trebui predata religia in scoli – vizitat la data de 08 Mai 2011


N1 (George Matu -voluntar)

     În dezbaterea de faţă echipa negatoare ar putea să profite foarte uşor de contradicţia făcută de afirmatori, definind religia ca „materie studiată în şcoală, conform unei programe” şi propunând în acelaşi timp păstrarea educaţiei de natură religioasă „printr-o oră de educaţie inter-religioasă”. Cum orice materie şcolară se se studiază conform unei programe, ar rezulta deci că echipa afirmatoare este de acord de fapt cu studiul religiei. Dar în calitate de echipă negatoare nu vom face acest lucru, şi nici măcar nu vom contesta faptul că acea propunere de educaţie inter-religioasă este de fapt tot o formă de studiere a religiei. În schimb vom considera ca Religia  ca acea materie în care sunt transmise „cunoştinţe dogmatice”, încurajându-se practicarea unui cult. Deşi este poziţia cea mai dificilă pentru negatori, vom susţine menţinerea status-quoului în care acest tip de religie este studiat în şcoli.

            După cum am văzut şi în cazul afirmator, există în general reţineri în respingerea totală a religiei din programa şcolară, propunându-se a fi înlocuită cu materii ce se concentrează asupra unor valori precum drepturile omului, non-discriminarea şi studierea istorii religiilor. Poziţia negatoare este aceea că recurgerea la aceste substitut înseamnă tocmai recunoaşterea implicită a importanţei religiilor în lume şi a valorilor pe care acestea le promovează. Ajungem astfel la argumentul  echipei negatoare, sub umbrela căruia includem şi răspunsuri punctuale la cazul afirmator:

 Valorile promovate de religie sunt benefice pentru societate.

a) Departe de imaginea de grupări fundamentaliste pe care echipa afirmatoare o construieşte în jurul tuturor religiilor, ele promovează valori dezirabile social precum iubire, pace, generozitate, reflexivitate asupra binelui şi răului.

Chiar dacă fiecare religie consideră că doar calea sa este calea dreaptă către împlinire spirtuală/mântuire, asta nu înseamnă că adepţii lor se vor transforma în persoane pline de prejudecăţi. Religiile şi bisericile s-au regăsit adesea în ipostaza de a ajuta grupuri etnice şi rasiale, reducând astfel nivelul de prejudecată faţă de aceste grupuri. Mai mult decât atât, până ca individul să ajungă să împrumute stereotipuri de la profesorul de religie, celelalte instituţii sociale (familia, grupul de prieteni, mass-media) au jucat deja un rol decisiv în acest domeniu.

Faptul că religia confensională nu poate fi aplicată în sistemul educativ, este o altă afirmaţie uşor forţată a echipei afirmatoare. De exemplu, programa şcolară poate include valorile mai sus menţionate, înuşirea „învăţăturilor morale cuprinse în pildele  Mântuitorului” fiind un alt fel de a spune că elevul ar trebui să înţeleagă principiile din spatele drepturilor omului. Pe de altă parte, evaluarea nu trebuie şi nici nu cred că este făcută pe baza dovezii de credinţă, gradul de însuşire al acestor valori din învăţăturile religioase fiind un criteriu suficient. Cât despre influenţa profesorilor de religie asupra elevilor, nu cred că diferă cu nimic de eventuale expuneri stereotipale despre romi ale altor profesori. Mai mult decât atât, ştiind care este poziţia profesorului, elevul poate privi cu scepticism eventualele mesaje dogmatice.

b) Susţinându-ne poziţia până la capăt, afirmăm că, până şi o însuşire dogmatică a acestor valori este benefică, făcâdu-i pe indivizi să înţeleagă cu adevărat importanţa lor, dincolo de tratarea lor superficială. Tocmai de aceea studierea religiei va fi mai eficientă în promovarea valorilor amintite decât un curs de educaţie-religioasă de exemplu, implicând în învăţare şi o puternică latură emoţională, dincolo de cea cognitivă.

Dacă luăm în considerare obligativitatea elevilor de a alege participarea sau neparticiparea la orele de religie, atunci avem în faţă o nouă dezbatere, în care discutăm despre justeţea acestei măsuri şi nu despre efectele predării religiei în şcoli.

Echipa negatoare a atacat în acest caz problema de principiu a dezbaterii, preferând să discute despre valorea religiei în general şi beneficiile care pot fi extrase din studierea ei în şcoală. Chiar dacă pot exista abateri (ex: manuale şcolare cu mesaje radicale) de la modul de promovare al acestor valori, asta nu înseamnă că ar trebui să eliminem studierea religiei din şcoli, ci doar că ar trebui să îmbunătăţim modalitatea în care se face acest lucru. 


A2 (Cezar Manea)

Echipa afirmatoare are plăcerea de a-şi scrie ultimul lor răspuns în această dezbatere. 

 Ceea ce echipa noastră a încercat să susţină prin filosofia cazului şi prezentarea unui status-quo este că actualul mod de prădare a religiei în şcoli contravine principiului lacitiati promovat de statul român. De aceea, echipa noastră a simţit nevoie de o schimbare şi nu de o excludere totală. Considerăm că o excludere totală a unei astefel de educaţii ar duce la discriminare şi ar îngrădi elevilor accesul la anumite valori de care aceştia au nevoie, aşa că echipa noastră a propus o oră de educaţie inter-religioasă şi de cunoaştere a istoriei mai multor religii. Ce am propus noi nu este numai un alt nume pentru oră de religie ci şi o reformare a sistemului de predare şi transmitere a valorilor morale prin intermediul religiei în şcoli. Cum am mai spus, ceea ce noi propunem nu este o idee noua ci este în conformitate cu anumite standard propuse de U.E. sau alte organizaţii din România specializate în acest domeniu. 

 Totuşi nu vom fi de acord cu abordarea propusă de negatori şi anume că oră de religie (văzut din prismă noastră) va încuraja practicarea unui cult, atâta timp cât se va studia o gamă largă de religii şi se vor trasmite valori morale general valabile. Această încurajare a practicării unui cult se întâmplă în momentul de faţă şi tocmai asta a fost problemă majoră sesizată de echipă noastră, deoarece şcoală impune(mai mult sau mai puţin) elevilor această oră, o anumită religie deşi aceştia nu sunt chiar pregătiţi pentru alegerea unei religii. + asimilare de info? Aceştia sunt obligaţi să-şi declare religia (ortodox, catholic etc.) pentru a o studia la şcoală. Cum această începe încă din clasă I (când elevul are aproximativ 7-8 ani), considerăm că poate să nu fie hotărât pentru o astfel de decizie şi totodată să nu vrea să asimileze informaţiile religioase, căci nu înţelege relevanţă lor. De aceea un copil nu trebuie să aleagă imediat religia şi nu trebuie să şi-o declare pentru a studia doar anumită religie, ci are nevoie de o oră în care să I se prezinte toate religiile, în care să afle despre valorile morale (universal valabile).

 Acum vom continuă discuţia pe bază argumentelor dând un răspuns echipei adeverse.                              Pe lângă valorile fundamentale care sunt transmise în oră de religie, valori general valabile (iubire de aproape, milostenie, generozitate şi cinste) mai sunt transmise şi alte idei cum ar fi:  dacă o persoană este homosexuală ar trebui să se sinucidă.  Aceste valori sunt prezentate că fiind extrase doar din religia studiată şi că restul religiilor ar spune lucruri greşite.   (ce ai vrut să zici?) Aceste valori sunt  prezentate  că şi cum doar religia respectivă o susţine ci nu umanitatea  (ex:  “nu e bine  să furi pentru că un creştin bun nu fura”).

                Mai mult chiar, negatorii susţin că deşi fiecare religie se consideră dreaptă-credinţa, asta nu inseamana că adepţii lor se vor transformă în persoane pline de prejudecăţi, ceea ce  până la urma urmei este doar o presupunere. Noi considerăm că înainte de a apela la presupuneri ar trebui să oprim sistemul de la a transmite astfel de învăţături elevilor. Deşi într-adevăr anumite stereotipuri elevii a€œdau piept cu ele” din mediul în care trăiesc, considerăm că tocmai la şcoală aceste stereotipuri ar trebui a€œstarpite” şi împiedicare de a ajunge mai departe. Doar pentru că elevul înainte de a ajunge la şcoală are parte de aceleaşi învăţături greşite din partea  locului din care provine, nu înseamnă că acest tip de educaţie trebuie să continue şi la şcoală, ci că trebuie schimbat.

 Ceea ce am vrut noi să sutinem mai departe a fost că religia confesională nu poate fi tocmai evaluată, pe când o oră de istorie a religie poate fi mult mai uşor încadrată într-un sistem de notare. Spre exemplu profesorii de religie notează elevii la şcoală dacă aceştia se duc la biserica (să se spovedească, împărtăşească) şi nu considerăm că aceste chestiuni strict personale trebuie încurajate printr-o notă la şcoală. 

                Referindu-ne la punctul b) al negatorilor considerăm că acest tip de educaţie ce implică o latură puternic pesonala nu îşi are locul într-un stat laic, într-o insititutie de învăţământ şi în special nu trebuie promovată către elevi care să nu uităm că sunt în general sub 18 ani, deci la vârstă la care aceştia îşi formează un character şi acest character va fi puternic influenţat de această educaţie confesioanala deşi elevii nu sunt pregătiţi.

                Făcând o comparative între cele două lumi văzute de fiecare echipe ar rezultă că negatorii susţin că în mare toată această influentare şi îndoctrinare adusă de oră de religie confesioanala deja se produce în sociatate deci nu aduce niciun minus situaţiei actuale, în timp ce noi propunem o reformare completa a sistemului tocmai datorită acestor stereotipuri ce există în societate şi datorită necesităţii pe care noi o vedem în educare in moduri cat mai adecvat elevilor, pe plan religios. 


N2 (George Matu -voluntar)

In acest ultim discurs vom sublinia aspectele cele mai importante din dezbatere si vom evidentia pozitia echipei negatoare in aceste puncte.    

Discutia despre definitii nu este una importanta in acest meci. Negatorii au dorit doar sa semnaleze o  neglijenta a echipei afirmatoare din primul discurs, insa au interpretat termenul de religie in conformitate cu intregul caz afirmator. In schimb, am identificat 3 arii de conflict, 3 intrebari care ar trebui sa conteze in deciderea echipei castigatoare din acest meci.

1) Poate fi inclusa in sistemul de educatie religia confesionala?

Echipa afirmatoare a adus in acest capitol mai multe obiectii, de la inadecvarea sistemului de notare, la imposibilitatea adaptarii programei, si influentarea elevilor de catre profesorii de religie. Desi in primul discurs negator am combatut toate aceste obiectii, afirmatorii continua sa ne spuna ca profesorii de religie au ca si criterii de evaluare gradul de religiozitate al elevului. Acceptand ca astfel de cazuri izolate exista, este de raspunderea afirmatorilor sa ne demonstreze amploarea fenomenului, pentru ca o astfel de afirmatie este departe de a fi considerata „common knowledge”. Chiar si atunci cand astfel de abuzuri pot aparea, echipa negatoare crede in posibilitatea sistemului educational de a interveni (prin directori, corp profesoral, parinti) si de a lua masurile necesare.

Mai mult decat atat, un sistem de evaluare a competentelor pentru disciplina Religie este la fel de usor de realizat ca pentru orice alta materie. Atunci cand elevul primeste sarcina de a memora si reproduce o rugaciune, profesorul de religie nu poate nota evlavia cu care este aceasta spusa, ci antreneaza si evalueaza capacitatea elevului de a memora un text, la fel cum face si profesorul de limba romana atunci cand cere elevilor sai sa invete o poezie. De asemenea, prin discutarea pildelor biblice, elevul isi dezvolta capacitatea de a extrage ideile esentiale dintr-un text si de a problematiza, la fel cum probabil face si in cadrul orelor de cultura civica.

2) Studierea religiei in scoala incalca libertatea copilului de a-si alege religia?

In al doilea discurs afirmator apare explicit un nou argument, potrivit caruia copilul trebuie sa aiba libertatea de a decide propria religie. Insa, echipa afirmatoare uita faptul ca religia copiilor este aleasa cu mult timp inainte de catre parintii acestora. Ceea ce face scoala, este doar sa asigure dreptul la instruire al copiiilor, instruiure care trebuie sa se faca „conform convingerilor religioase si filosofice” ale parintilor [1]. In Romania, studierea religiei in scoala este facuta de maniera confesionala tocmai pentru ca se asuma ca cei 89% dintre cetateni care sunt de religie ortodoxa doresc ca si copiii lor sa apartina acestei religii.

Dupa cum am mentionat si in primul nostru discurs, procedura de inscriere automata la orele de religie este una care poate fi contestata, dar nu este o discutie importanta pentru dezbaterea de azi. Chiar daca eliminarea acestei proceduri ar duce la un numar mai mic de elevi inscrisi, aceasta modificare ar pastra posibilitatea studierii religiei de tip confesional in scolile din Romania, afirmatorii neducandu-si pana la capat sarcina.   

 3) Ce valori transmite religia?

La aceasta intrebare, echipa afirmatoare ne ofera o viziune a unei religii neiertatoare si neschimbatoare. Chiar daca Biblia condamna foarte aspru relatiile intre persoanele de acelasi sex, “De se va culca cineva cu barbat ca si cu femeie, amandoi au facut nelegiuire si sa se omoare, ca sangele lor asupra lor este (Leviticul 20,13)”, nu inseamna ca pozitia actuala a profesorilor de religie este una la fel de dura in privinta homosexualitatii. Mai mult decat atat chiar si Biblia ne ofera perspectiva unui Dumnezeu schimbator : „Si Domnul Şi-a schimbat gândul cu privire la răul pe care spusese că vrea să-l facă poporului Său”(Exod 32,14) [2] lucru care ar putea fi descoperit mai bine de elevi prin studierea religiei in scoala.

Ideea de mai sus ar putea fi folositoare si in discutia despre prejudecatile tranmise de religie. Echipa negatoare crede ca atat prin mesajele promovate (iubirea aproapelui, toleranta) cat si prin actiunile desfasurate (ajutarea sinistratilor sau refugiatilor care pot fi de alta entie), religia nu duce la sporirea prejudecatilor. Chiar daca este o presupunere, era de datoria afirmatorilor sa arate date privind existenta unei legaturi cauzale intre studierea religiei in scoala si formarea prejudecatilor.

Dincolo de aceste efecte negative ale religie, echipa negatoare a invocat cateva valori fundamentale pentru formarea indivizilor ce ar ptuea fi insusite prin studierea religiei (iubire, pace, toleranta, reflectare asupra binelui si raului). Noi credem ca in cadrul orelor de religie aceste valori pot fi insusite intr-o maniera mai profunda decat in cadrul altor materii, fiind implicata si latura emotionala a elevilor in procesul educativ. 

In aceasta dezbatere am putut vedea 2 viziuni asupra religiei. Echipa afirmatoare s-a concentrat pe identificarea catorva situatii problematice ale religiei si ale studierii religei in scoli.  Echipa negatoare  a preferat sa aiba o perspectiva mai larga. Desi a atras atentia cu privire la exagerarile situatiilor disfunctionale cauzate de studiul religiei, cazul negator s-a concentrat in jurul valorilor fundamnetale pe care  le transmite religia, valori necesare pentru dezvoltarea individiului si a societatii.

[1] Articolul 2 din Protocolul Aditional al Conventiei Europene a Drepturilor Omului. http://www.echr.coe.int/NR/rdonlyres/E7126929-2E4A-43FB-91A3-B2B4F4D66BEC/0/ROU_CONV.pdf , p.14.

[2] Norm, ALLEN. Este căsătoria între persoane de acelaşi sex bună pentru societate? p.4   http://www.constiinta-critica.ro/upload/documente/doc90.pdf



Decizia:

Radu Ocrain

In primul rand, consider ca am avut onoarea sa arbitrez o dezbatere de calitate, in care ambele echipe au intrat in profunzimea subiectului, chiar daca abordarile celor doua echipe au fost diferite.

Ca o prima observatie la nivel general, ambele echipe ar trebui sa aiba mare grija la formularea motiunii si stabilirea terenului dezbaterii. In acest caz, echipa afirmatoare nu si-a asumat complet rolul, incercand sa gaseasca o cale de mijloc intre predarea religiei in scoli si predarea unei materii asemanatoare cu religia, dar lipsita de componenta dogmatica. Negatorii au observat acest fapt, impreuna cu contradictia de la nivelul definitiilor, conform carora orice materie legata de religie este “Religie”. Apreciez fair-play-ul echipei negatoare, care a ales o dezbatere de calitate in locul unui debate pe definitii.

Feedback individual:

A1.  Un discurs foarte bine structurat. Este de apreciat faptul ca echipa afirmatoare a incercat sa stabileasca un cadru al dezbaterii cat mai clar, fapt care le-a adus puncte in plus la strategie. La nivel de definitii, apare o prima problema. Definitia termenului “religie” este extrem de vaga, fapt care nu ajuta echipa afirmatoare. Ca sfat pentru viitor, incercati sa definiti cat mai clar termenii. Spre exemplu, conform definitiei afirmatorilor, matematica poate fi incadrata la “Religie”. Este o materie studiata in scoala, conform unei programe. Negatorii au observat aceasta eroare, dar au decis sa nu duca dezbaterea pe definitie. In aceasta situatie, definitia nu va conta foarte mult in cadrul deciziei finale.

Am apreciat structura argumentelor, insa acestea ar fi trebuit dezvoltate mai mult. As putea sugera sa incercati sa reduceti paragraful referitor la viziunea echipei pentru a putea intari argumentele. Discursul a fost in orice caz prea lung, fiind la limita superioara de cuvinte. Din pacate, acest fapt a dus si la pierderea unor puncte.

O alta observatie ar fi sa incercati sa legati citatele date de argumente.

Astfel, punctajul pentru acest discurs:    20  din care: 9 continut, 7 strategie, 4 stil.

N1.  Acest discurs are o abordare mai generala a cazului afirmator. As fi preferat sa atacati mai clar fiecare punct adus de echipa adversa. In acest caz, si tactica negatorilor a functionat, deoarece afirmatorii nu au adus un caz dezvoltat. N1 sesizeaza eroarea din definitia afirmatorilor, dar decide sa nu o foloseasca. Din acest discurs reiese faptul ca religia poate avea un rol important in scoala, fapt dovedit de incercarea de a o pastra intr-o forma sau alta in curriculum. Negatorii incearca sa “rationalizeze” procesul de evaluare, fapt care nu este atacat de afirmatori in discursul urmator.

La finalul acestui discurs ramanem cu urmatoarele puncte:

  1. Religia este o materie importanta pentru scoala
  2. Evaluarea se poate face in mod obiectiv
  3. Predarea religiei in scoli are efecte pozitive (scade discriminarea, se invata principii ale drepturilor omului, etc.)

In acest punct, este datoria afirmatorilor sa demonteze concluziile acestui discurs.

Punctaj: 25 puncte, din care: 13 continut, 8 strategie, 4 stil

A2.  La nivelul acestui discurs apar cateva probleme. In primul rand, afirmatorii presupun ca un copil de 7-8 ani ar avea posibilitatea de a isi alege religia, fapt contraargumentat ulterior de negatori.

In al doilea rand, atacul referitor la obiectivitatea evaluarii nu tine cont de modul in care negatorii au contraargumentat acest punct.

Interpretarea literala a citatelor din Biblie este contraargumentata de N2.

La nivelul formei discursului, au existat cateva greseli datorate neatentiei. In general este util sa mai cititi o data discursul dupa ce l-ati terminat. Puteti evita greseli comice, spre exemplu “Pradarea religiei in scoli”, in loc de “predarea”. In acelasi timp puteti sa eliminati si comentariile din paranteze ((ce ai vrut sa zici?))). Acestea dau o oarecare nesiguranta discursului final.

Punctaj: 18: 8 continut, 7 strategie, 3 stil.

N2.  In opinia mea, acesta este cel mai bun discurs al meciului. N2 priveste in ansamblu dezbaterea pana in acest punct si incearca sa traga concluziile. Cele trei puncte alese sunt intr-adevar cele mai importante argumente care au aparut in dezbatere. In toate cele trei puncte negatorii au reusit sa argumenteze mai bine de partea lor, si astfel castiga dezbaterea.

Am apreciat structura discursului si continuarea liniei negatoare pana la final.

Punctaj: 26 puncte: 13 continut, 8 strategie, 5 stil.

In final, decizia merge catre echipa Negatoare, care a reusit sa-si sustina mai bine punctul de vedere, si a acordat mai multa atentie dezbaterii. 

A1 -> 20 puncte
N1 -> 25 puncte
A2 -> 18 puncte
N2 -> 26 puncte
Castiga echipa:

George si George (negatori)


Vrem parerea ta! Pentru asta, trebuie sa te loghezi.

Un proiect
Ardor
Finanțatori
Open Society Foundation
MemoPlus
Parteneri
Policy Center
British Council
Europuls
Ce-Re
Prime Romania
Centrul pentru jurnalism independent
Aisec
Cogitus
Foreign Policy
Elsa
Voluntari pentru idei si proiecte
Trust
Leap
Asociatia young initiative
Asjc
Osut
Susținători Parteneri instituționali
Parteneri media
HotNews
Romania Pozitiva
Think Outside The Box
Carevasazica
Studentie.ro
startub.unibuc.ro
Iasi fun
Ziarul de Iasi
KissFm
Acest proiect este finantat cu sustinere din partea Comisiei Europene. Aceast publicatie [comunicare] reflecta doar vederile autorului, iar Comisia nu poate fi facuta responsabila pentru utilizarea informatiei pe care o contine.