Login  Register
Email:

Pass:

forgot password?

Email:

login?

'Adelina si Roxana' (afirmatori) vs 'Bogdan si George' (negatori)

A1 (Roxana Antochi)

Religia si Educatia,doua forme de cunoastere aparent convergente isi arata nu pentru prima oara complementaritatea intr-o intrebare care a starnit controverse intre romani.
Ca si in alte cazuri de ciocnire a doua forte majore la care adaugam si problema libertatii vom obtine doua directii.
In rol de Afirmatori  vom porni asadar spre „The Road not Taken” pentru a sustine Religia ca optiune si nu ca materie impusa avand in vedere societatea in care traim.

Sa analizam in continuare cateva exemple care arata ca statul, desi considerat laic, este in fapt afectat de religie.

Ora de religie ia forma unui compas cu ajutorul caruia este masurata credinta copilului. Apeland la canoane si la biblia ortodoxa, copilului i se arata posibilitatile. Faci ceea ce trebuie mergi in Rai. Calci stramb,te asteapta Iadul. Religia predata in scoala omite totusi prezentarea altor religii,posibilitatea de a alege. Mai mult,sustine faptul ca Dumnezeu este unul, dar daca ne uitam la ramurile Bisericii vom observa cu usurinta diferenta intre credinte.
Conform Legii nr. 489/2006 individul este liber a-si alege confesiunea, liber de a alege daca si cand o practica.Consideram ca nu ar trebui creionata si propagata o ramura a religiei(ca in prezent) ci prezentarea variantelor si studierea lor, daca tot se doreste o „informare” la un nivel atat de personal. 

Sa privim, prin contrast, modul in care este privita egalitatea intre sexe in cadrul legislativ, respectiv in cadrul religios si intim, familial. Conform constitutiei romane, se recunoaste egalitatea intre sexe in toate domeniile, exceptie facand cultele.

La orele de religie, printre legendele studiate se numara si cea a izgonirii lui Adam si a Evei din Rai.  Elevilor li se ofera ca unica interpretare faptul ca femeia a adus pacatul stramosesc asupra intregii omeniri, muscand din fructul “pomului cunostintei binelui si raului” si ispitindu-l pe Adam sa faca la fel.  Prin urmare, femeia este considerata responsabila de izgonirea din Rai.

Luand in considerare influenta religiei asupra elevilor, si deci asupra cadrului familial, putem afirma ca femeii i se atribuie un rol pasiv, de supunere fata de barbat, iar acest lucru se transfera si in cadrul public, oricat de protejat ar fi de legea egalitatii dintre sexe.

Prin urmare, acest lucru poate sugera o atitudine de inegalitate intre barbati si femei.

La orele de religie nu se ofera insa si alte interpretari ale acestor legende, una dintre ele fiind dorinta de a cunoaste marile adevaruri ale lumii, impartasindu-le cu Adam.

Programa scolara cuprinde doua discipline in cadrul carora se prezinta doua teorii contradictorii: evolutionismul, respectiv creationismul. Desi, aparent, prezenta ambelor teorii in curicula scolara, ar permite elevilor sansa sa aleaga in care dintre ele sa creada, in realitate, lucrurile stau putin diferit. In realitate, daca elevii doresc sa afle raspunsuri la intrebari mai delicate,de exemplu, cele privind teoria evolutionismului, acestia se lovesc de un perete din partea profesorilor de religie. La ora de religie, nu ai libertatea de a ridica probleme de acest fel, fiindca profesorii, fie ca ocolesc intrebarile prin alte intrebari, cum ar fi “Preferi sa crezi ca te tragi din maimute, din niste animale?”, fie evita cu totul raspunsul, acest lucru nu poate decat sa creeze senzatia de “spoon fed”.

Acest lucru afecteaza libertatea elevilor de a discuta deschis ideile, potrivit liberului arbitru.

Spunem ca statul, implicit organul legislativ, este laic. In aceste conditii, de ce sunt prezente elemente specifice unei credinte anume chiar in cadrul Parlamentului? http://www.razbointrucuvant.ro/recomandari/wp-content/uploads/crucea-in-parlament.JPG

Poate ca majoritatea poporului roman este de credinta ortodoxa, dar intr-un cadrul legislativ, care se presupune a fi laic, deci in afara religiei si a tagmei bisericesti, prezenta acestor elemente religioase este un exemplu puternic al faptului ca laicitatea statului roman este relativa.


N1 (Bogdan Morosanu -voluntar)

In introducere remarcam faptul ca afirmatorii nu prezinta o viziune clara. Nu este mentionata importanta laicitatii ca valoare in sine. O alta greseala in rationamente este lipsa de perspective. Relatia scoala-elev este considerata una izolata de restul societatii. Prin urmare, ca filosofie, vom sustine identitatea culturala a populatiei. Noi consideram ca familia este unitatea fundamentala ce sta la baza societatii. Influenta ei este exponential mai mare decat cea a oricarei alte institutii atat datorita influentei parentale, cat si datorita duratei infinit mai mari de timp petrecuta sub tutela ei. Prin urmare, situatia elevului in societate nu poate fi inteleasa doar prin prisma elev-societate, cu atat mai putin elev-scoala. 

Incepand contraargumentarea, legat de primul argument, cel cu predarea la mod confessional si mesajul misogin al religiei, este de mentionat ca si in status quo religia este o materie optionala. Dupa cum v-am argumentat anterior, prezenta la aceasta ora, si deschiderea elevului fata de materie este un efect si nu o cauza a credintelor elevului. Daca mediul social are o influenta mai mare decat cel academic, putem presupune ca efectele negative prezentate de afirmatori exista in ambele lumi, deoarece ei nu elimina cauza. Un elev credincios va asculta mesajul religiei fie ca vine de la un profesor, parinte sau preot. Un elev cu inclinari inspre ateism nu va fi receptiv, etc. Fiindca nu este argumentata legatura cauza efect (scoala-elev) negatorii astazi prezinta cause mult mai probabile si evidente: mediul social cat si elevul in sine. 

In al doilea rand, ne este mentionat ca unele interpretari ale religiei sunt absente, afirmatorii dand de inteles superioritatea acestora din punct de vedere al corectitudinii politice. Inconsistenta apare intre aceasta si afirmatia lor ulterioara ce sustine libertatea individuala. Adoptand o perspectiva realista, individul se comporta ca un filitru de informatie, el retine ceea ce este in accord cu propriile valori, bazate pe ratiune sau credinta. Astfel, individul si informatia nu sunt, in realitate, viziunea super-simplificata a afirmatorilor. Audierea fizica a informatiei nu rezulta in acceptarea sa ca adevar universal. Daca vrem ca liberal arbitru sa existe, mediul potrivit este cel in care se prezinta o varietate cat mai larga de informatii care vor fi filtrate. Interzicand o dogma, automat ranesti liberal arbitru.

 Acest rationament se extinde si asupra argumentului doi. Nu exista o valoare “corecta” cel mai correct din punct de vedere a statului ca si o entitate laica, ce este impartiala, este prezentarea ambelor credinte. Cei care chiar vor fi nevoiti sa accepte evolutionismul ca si adevar, vor fi cercetatori, savanti, etc, oameni care sunt din start predispusi acreditarii ratiunii si prin urmare, o vor accepta de la sine. Nu vedem nimic rau daca un cetatean religios (cu toate ca exista vizuni religioase crestine care accepta evolutionismul) este impotriva evolutionismului. 

Trecand la Cazul propriu, avem doua puncte de atins: 1)De ce sa predam religie la modul confessional (adica acceptand ca adevar universal valorile acelei religii) in scoli? Si 2)De ce sa ne limitam doar la Ortodoxism si Catolicism? 

1)      Statul trebuie sa sustina identitatea culturala a natiunii. Notiunea de ortodoxie este una strans legata de identitatea Romaneasca si, ca atare trebuie prezervata intr-un mediu official. De a lungul timpurilor, identitatea religioasa a fost un element central in diferentierea dintre “noi” si factiunile ostile. Fie ca diferentiere fata de tatari, fie ca diferentiere fata de otomani (este de notat legenda relative populara a Brancovenilor, ce platesc cu pretul vietii sustinerea propriilor valori crestine), etc. A interzice predarea religiei precum in present e, asemanator cu a interzice predarea istoriei nationale pentru ca este irelevanta si duce la nationalism, o masura superficiala. O data cu extirparea acestor valori cu importanta critica in societate, putem sa ne asteptam cu siguranta la o crestere a discriminarii in randul populatiei, care se simte sacrificata de dragul corectitudinii politice imaginare.

 2)      De ce nu sa nu extindem curiculumul peste Ortodoxie si Catolicism? Reprezentantii acestora sunt minoritari, inspre inexistenti. Prin urmare, valorile lor nu au valoare culturala la nivel de societate romaneasca. Credinta lor nu trebuie oprimata, dar, statul nu are obligatia de a cheltui bani pentru aceasta.

 In concluzie, ceea ce afirmatorii ar numi indoctrinare este defapt un element cheie in cultura noastra, si ar exista si independent de scoala. Indiferent, prin prisma simplificata a afirmatorilor nu se pot atinge concluzii existente in realitate. Pe cand, in lumea negatorilor, religia este predata in scoli ca parte a indatoriri statului de a prezerva identitatea 


A2 (Adelina Florescu)

Ca afirmatori, dorim sa incepem cu niste observatii asupra argumentarii negatorilor. Consideram ca discursul prezentat este ambiguu si ca argumentele nu au sustinere valida, oferind informatii contradictorii. Afirmatia privind liberul arbitru: “Daca vrem ca liberul arbitru sa existe, mediul potrivit este cel in care se prezinta o varietate cat mai larga de informatii care vor fi filtrate. Interzicand o dogma, automat ranesti liberul arbitru.” se contrazice in mod vadit cu urmatoarea: “De ce nu sa nu extindem curiculumul peste Ortodoxie si Catolicism? Reprezentantii acestora sunt minoritari, inspre inexistenti. Prin urmare, valorile lor nu au valoare culturala la nivel de societate romaneasca. Credinta lor nu trebuie oprimata, dar, statul nu are obligatia de a cheltui bani pentru aceasta.”

 

Pe langa acest lucru, credem ca negatorii nu au analizat destul de profund problema principala a discutiei: Afecteaza predarea religiei in scoli laicitatea statului? Argumentele aduse sunt unilaterale, facand apel la importanta protejarii oficiale a identitatii nationale, pe cand religia ortodoxa este doar parte a identitatii culturale a poporului roman.

De promovarea identitatii nationale se ocupa Ministerul Culturii si Patrimoniului National, nu statul ca entitate. Pentru a clarifica acest lucru, apelam la Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor „În România nu există religie de stat; statul este neutru faţă de orice credinţă religioasă sau ideologie atee.”

Urmarind raspunsul negatorilor simtim nevoia de a clarifica si a omogeniza discursul intrucat argumentele sa fie relevante pentru topicul discutiei.
In primul rand sustinem faptul ca elevul/copilul nu poate fi definit doar prin prisma societatii sau a scolii,lucru sustinut de negatori.Nu incercam o rescriere a unor concepte de pedagogie ci ne raportam la topicul propus.Negatorii sustin faptul ca un elev interesat de mesajul religios va fi atent la ora de religie spre deosebire de elevul necredincios care,bineinteles, nu va fi atent la ora.Intrebarea noastra este urmatoarea: Oare se vrea doar oferirea unei perspective asa cum sustine echipa negatoare?Ce rol mai are religia daca se adreseaza numai elevilor credinciosi? 
S-a spus ca familia este cea mai importanta institutie a societatii.Prin urmare,conceptul de religie va fi  sau nu ,initiat in familie.Este bine de stiut ca in cazul in care religia nu va mai fi materie obligatorie( disciplina optionala doar pentru elevii catolici)credinta statului roman nu va fi alterata,nu se va produce o prabusire a valorilor cladite in familie.


Credem ca pentru o societate cat mai obiectiva si moderna religia trebuie pastrata si cultivata in familie si nu utilizata ca forta de manipulare sau atingerea unor scopuri.(Vezi Inchizitia bisericeasca).

Echipa afirmatoare tine sa mentioneze optarea pentru o disciplina facultativa care sa ofere o viziune cat mai corecta si obiectiva a culturilor bisericesti. Cum am spus si in primul discurs, credem ca elevul va dispune de mai multe posibilitati tratate obiectiv.


In al doilea rand,echipa negatoare aduce in primul argument un fapt ingrijorator si daunator societatii spunem noi. “este de notat legenda relativ populara a Brancovenilor, ce platesc cu pretul vietii sustinerea propriilor valori crestine”. S-a spus ca religia este foarte importanta pentru statul roman,ca mentinerea acestei legaturi a statului cu ortodoxismul este absolut vitala pentru noi. Oare prin sustinerea valorilor crestine si actionand in acest fel am avut de castigat ca stat?

A se mentiona inca o data ca se vorbeste de predarea religiei in scoli si nu de inlaturarea ortodoxismului din identitatea Romaniei,asa cum sustin Negatorii.

Referitor la punctul doi sustinut in cazul negatorilor, putem adauga ca asa este, majoritatea romanilor din Romania sunt declarati a fi ortodocsi, dar din procentul de 86.7 la suta, cati dintre ei sunt practicanti si cati sunt doar declarati?

Observand comentariul negatorilor, privind faptul ca valorile celorlalte religii din Romania nu sunt o influenta asupra societatii romanesti, deci a identitatii noastre, putem afirma sigur ca o identitatea culturala nu se construieste in jurul unui singur element, aici religia ortodoxa/catolica, ci este suma tuturor influentelor din jur, deci si a valorilor celorlalte religii. Cum au spus si negatorii: individul se comporta ca un filtru de informatie, retinand ce este in acord cu propriile valori, in felul acesta se formeaza identitatea culturala.

Nu consideram ca se cheltuie sume exorbitante de bani in realizarea unor manuale de religie care sa cuprinda o varietate mai larga de informatii; singurul efort presupus in aceasta sarcina este consultarea unor surse mai variate si angajarea unor oameni mai competenti si integri. Introducand in cadrul orei de religie studiul celorlalte religii, si studierea efectiva a acestora, nu se vor angrena discriminari si in acelasi timp, elevii vor primi informatii complete si solide, pentru ca acestia sa aiba posibilitatea de a se decide asupra unei confesiuni sau niciuneia.

Noi credem ca elevii au capacitatea de a hotari daca vor sau nu sa urmeze studiul religiei ca obiect, intrucat este vorba de educatia academica proprie. 


N2 (George Matu -voluntar)

Imi revine in cadrul discursului conclusiv sarcina de a evidentia cele mai importante idei discutate in aceasta dezbatere. In opinia negatorilor discursurile destul de nestructurate de pana acum ar putea fi sintetizate in 3 puncte:

1. Efectele negative ale studierii religiei

            Acesta a fost practic singurul argument al echipei afirmatoare, incluzand aici pericolul studierierii religiei in scoala pentru relatiile de gen din societate si indoctrinarea facuta din perspectiva creationismului.

In cazul invataturilor biblice care atribuie un rol mai putin important femeilor, echipa afirmatoare incearca sa ne faca sa credem ca o discutie despre Adam si Eva in cadrul orei de religie este responsabila pentru intreaga discriminare de gen din societatea noastra. Chiar daca vina pentru pacatul originar este atribuita intr-o mai mare masura femeii, nu trebuie sa uitam ca exista in cadrul religiei crestine o serie de personaje feminine prezentate intr-o lumina pozitiva (Fecioara Maria, Sf. Paraschiva), iar studierea faptelor acestora poate avea un rol pozitiv in reducerea prejudecatilor fata de femei.

In ceea ce priveste sustinerea creationismului si refuzul dialogului pe aceasta tema, nu trebuie sa uitam ca acelasi lucru il face si studierea Biologiei in cazul evolutionismului. Dupa cum am spus si in primul discurs, alegerea uneia dintre cele doua pozitii contradictorii este o optiune personala.

2. Statutul studierii religiei in scoli

In acest punct, echipa afirmatoare ne-a prezentat pe parcursul celor doua discursuri cateva idei care contravin situatiei actuale cu privire la studierea religiei.

In primul rand, libertatea individiului de a-si alege confesiunea nu este incalcata, intrucat orele de religie nu sunt obligatorii. Daca un elev doreste sa renunte la ora de religie el poate face acest lucru printr-o cerere adresata conducerii scolii.

In al doilea rand, studierea religiei in scoala reprezinta de fapt indeplinirea datoriilor Statului de a asigura dreptul la instruire al copiiilor, care trebuie sa tina cont de convingerile filosofice si religioase ale parintilor [1]. Aceasta comporta doua implicatii. Pe de o parte se recunoaste faptul ca familia este cea care decide religia copilului inaninte ca acesta sa intre in contact cu sistemul de invatamant, neputand vorbi astfel despre o indoctrinare. Iar in al doilea rand, daca dorim sa respectam cu adevarat libertatea de religie a indivizilor trebuie sa recunoastem incapacitatea familiei de a asigura de una singura educatia religioasa, tocmai de aceea fiind necesara studierea religiei si in cadrul institutiilor educationale.

3. Identitatea culturala promovata de religie

Acesta a fost practic argumentul principal al echipei negatoare. Dincolo de o importanta istorica a Ortodoxismului, noi credem ca identitatra culturala este formata si prin valorile transmise de catre religie. Valori precum putere de sacrificiu pentru binele general (vezi cazul domnitorului Constanti Brancoveanu), pace, toleranta, iubirea aproapelui, pot fi transmise mai usor elevilor in cadrul orelor de religie. Chiar daca aceste valori pot apartine ortodoxismului, credem ca ele sunt de o importanta fundamentala pentru toti cetatenii societatii noastre si tocmai din aceasta perspectiva este justificata transmiterea lor in cadrul orelor de educatie religioasa.

Echipa afirmatoare ne-a prezentat in aceasta dezbatere o imagine usor exagerata a religiei, acuzand-o de indoctrinare, promovarea creationismului si a unei imagini negative a femeii. Pe de alta parte, negatorii au atacat toate aceste acuze la adresa religiei, aducand in plus in favoarea studierii religiei in scoala importanta constientizarii valorilor transmise prin intermediu orelor de educatie religioasa.

[1] Articolul 2 din Protocolul Aditional al Conventiei Europene a Drepturilor Omului. http://www.echr.coe.int/NR/rdonlyres/E7126929-2E4A-43FB-91A3-B2B4F4D66BEC/0/ROU_CONV.pdf , p.14.



Decizia:

Radu Jakab

Buna, va terbui sa abordez un ton critic in feedback-ul acestui meci, sper sa il luati in mod constructiv.

Cele trei motive principale pentru care meciul este de calitate mediocra sunt abaterile de la tema, lipsa structurii si greseli tehnice in argumentare; iar aceste abateri le gasim in ponderi diferite la ambele echipe.

Ca sa incepem cu inceputul, tema dezbaterii priveste orele de religie si laicitatea statului. Cu alte cuvinte, “Intr-o clasa impartita statistic de 30 de elevi, 26 sunt ortodocsi, 2 sunt catolici, unul musulman si unul de alt cult. Elevii ortodocsi vor putea beneficia de ora de religia cultului lor, cei catolici au sanse mici iar ceilalti sanse practic inexistente – ceea ce duce la o inegalitate a cultelor intr-un stat laic. Mai mult, in realitate,” (aspect neabordat de nici una dintre echipe) “elevii din culte minoritare vor ajunge din diverse motive gresite sa mearga la un curs de religie care nu apartine cultului lor.”

In jurul acestor subiecte m-as fi asteptat sa se duca discutia. In schimb avem argumente privitor la discriminarea femeilor in crestinism, prezenta simbolurilor religioase in parlament, apararea valorilor si a culturii crestine din motive istorice. Adevarate sau nu, aceste afirmatii nu au o sustin respectiv nu ataca ideea ca statul Roman e laic.

Legat de structura, singurul discurs care prezinta aceasta proprietate este cel al N2; lipsa impartirii discursurilor in argumente cred ca pierde din claritatea dezbaterii.

Un exemplu clar de greseala de argumentare este interpretarea data de negatorii dovezii pe care o aduc la N2. “Statul, în exercitarea funcţiilor pe care  şi le va asuma în domeniul educaţiei  şi învăţământului, va respecta dreptul părinţilor de a asigura această educaţie  şi acest învăţământ conform convingerilor lor religioase şi filozofice”. Textul acesta nu sustine in nici un fel ideea ca statul se si angajeaza sa invete copii respectivi in directia convingerii parintilor. El inseamna doar ca statul le acorda aceasta decizie.

Alt exemplu – N1 si N2 sustin ca daca religia nu e in totalitate responsabila de discriminarea femeii in societatea actuala atunci nu trebuie sa ne batem capul – societatea greseste mai grav in aceasta privinta deci religia e exonerata. Insa inlaturarea unei cauze ce aduce un prejudiciu, chiar daca nu este cauza principala, este totusi un avantaj, nu?

O alta observatie generala (mai putin N2) este aceea ca folositi prea des intrebarile retorice. Tineti minte ca intr-o dezbatere e tot timpul mai bine sa sustineti o afirmatie decat sa puneti o intrebare.

Decizia mea merge catre negatori, pe baza faptului ca afirmatorii din start nu au construit un caz care sa sustina suficient tema. Singurul argument la subiect, cel al contradictiei de programa evolutionism vs creationism a fost combatut cu succes prin largirea paletei de optiuni a elevului, pornind de la care acesta poate sa-si exercite liberul arbitru.

A1

Continut - 10

Strategie - 7

Stil - 2

Total - 19

N1

Continut - 12

Strategie - 8

Stil - 3

Total - 23

A2

Continut - 9

Strategie - 7

Stil - 3

Total - 19

N2

Continut - 11

Strategie - 9

Stil - 4

Total - 24

A1 -> 19 puncte
N1 -> 23 puncte
A2 -> 19 puncte
N2 -> 24 puncte
Castiga echipa:

Bogdan si George (negatori)


Vrem parerea ta! Pentru asta, trebuie sa te loghezi.

Un proiect
Ardor
Finanțatori
Open Society Foundation
MemoPlus
Parteneri
Policy Center
British Council
Europuls
Ce-Re
Prime Romania
Centrul pentru jurnalism independent
Aisec
Cogitus
Foreign Policy
Elsa
Voluntari pentru idei si proiecte
Trust
Leap
Asociatia young initiative
Asjc
Osut
Susținători Parteneri instituționali
Parteneri media
HotNews
Romania Pozitiva
Think Outside The Box
Carevasazica
Studentie.ro
startub.unibuc.ro
Iasi fun
Ziarul de Iasi
KissFm
Acest proiect este finantat cu sustinere din partea Comisiei Europene. Aceast publicatie [comunicare] reflecta doar vederile autorului, iar Comisia nu poate fi facuta responsabila pentru utilizarea informatiei pe care o contine.