Login  Register
Email:

Pass:

forgot password?

Email:

login?

'Alina si Andrei' (afirmatori) vs 'Marian si Marian' (negatori)

A1 (Alina Lupsa)

In momentul de fata, statul roman este definit ca si un stat laic, neavand nici o religie națională si respectând principiul de secularitate: autoritățile publice sunt obligate la neutralitate față de asociațiile și cultele religioase. Conform principiului libertății credințelor religioase, principiu enunțat in articolul 29 din Constitutia Romaniei, statul este dator sa isi trateze toti cetatenii egal, nediscriminatoriu, indiferent de convingerile lor religioase.  

Astazi, echipa afirmatoare isi propune sa demonstreze importanta separarii statului de biserica, privind prin prisma predarii religiei in scoli.  

Argumentul 1: Indoctrinarea

Prin scoala, statul urmareste o cat mai buna educare a cetatenilor, avand ca scop formarea unor oameni capabili, cu o gandire independenta, pregatiti pentru a se integra in societate.  Privind din prisma unor oameni in proces de formare, aflati la varste fragede,  scoala este locul in care se invata ceea ce e bine, in care se acumuleaza niste informatii obiective, luate ca atare, ca fiind adevarate.   Neavand capacitatea de a discerne sau o opinie proprie formata, copiii, in special cei din invatamantul primar si gimnazial, receptioneaza informatiile fara a le pune in discutie valabilitatea.

Pentru a oferi o viziune obiectiva ar trebui oferite cunostiinte din toate religiile si asta la o varsta la care tinerii sunt capabili sa discearna si sa isi creeze o opinie bazata pe propriile convingeri. Predarea unei singure religii, a religiei ortodocse, ca si in momentul de fata, ofera o perspectiva unica asupra unei probleme controversate, astfel ca in lipsa mai multor perspective, copilul va crede in singura credinta la care are acces.  Acest lucru face ca individul sa creasca cu niste convingeri, care fiind insusite de la o varsta la care ratiunea nu are un rol important, sa fie pastrate si in continuare ca si niste lucruri naturale, firesti.

Astfel, prin intermediul scolii, statul se implica in formarea unor convingeri religioase cetatenilor, dand totodata impresia ca religia predata in scoala, ortodocsia, este religia „adevarata”, la fel cum informatiile primite la alte discipline sunt obiective. Formarea unor astfel de cetateni are urmari in deciziile luate de acestia in societate, datorita convingeriilor create de religie, tocmai prin intermediul statului, care se doreste a fi laic si de asemenea incalca dreptul fiecaruia de a-si alege de la bun inceput credinta.

Argumentul 2: Subminarea minoritatii

In Romania sunt recunoscute o multitudine de religii si culte religioase, cea mai mare parte din populatie fiind de religie ortodoxa. Conform recensământului din 2002, 86,8% dintre cetateni s-au declarat ortodocsi, 4,5% s-au declarat romano-catolici, 3,7% reformati, 1,5% penticostali, 0,9% greco-catolici, 0,6% baptisti, existand si o minoritate islamica, precum si 0,04% atei. In ciuda diversitatii religioase, religia predata in scoli este religia ortodocsa, fiind dezavantajate in mod evident celelalte religii. Pentru ca o parte mai mica din populatie nu sustine religia majoritatii, acest lucru nu ofera statului dreptul de a ii ignora, cu atat mai mult cu cat vorbim despre un stat laic.

In contextul dat, cea mai mare parte a elevilor apartinand unui alt cult religios decat cele predate in scoala participa totusi la orele de religie. Aceasta situatie aduce dezavantaje copiilor de o religie minoritara, expunandu-i la riscul de a nu se adapta in cadrul orelor sau de a crea o situatie de confuzie sau de conflict in momentul in care si-ar expune propriile idei, diferite de cele ale colegilor lor. O asemenea situatie nu este dezirabila nici pentru majoritate si cu atat mai putin pentru persoanele aflate in minoritate. Astfel, aflati la o varsta frageda, copiii sunt pusi in situatia de a discerne intre ideile legate de religie receptionate la scoala si cele de acasa. Fiind lipsiti de maturitate in gandire si influentabili, pot ajunge la situatia in care iau ca atare lucrurile invatate la orele de religie, la fel ca si lucrurile invatate la celelalte ore.  In acest caz, este incalcat dreptul familiei de a ii acorda copilului o invatatura in conformitate cu convingerile din cadrul familiei.  

Astfel, avand in vedere ca orele de religie in scoli afecteaza laicitatea statului prin indoctrinarea elevilor, influentarea gandirii lor, crearea impresiei ca religia majoritatii este cea «adevarata » si prin discriminarea majoritatii consideram ca religia nu ar trebui sa fie predata in scoli.

http://www.see-educoop.net/education_in/pdf/religija-javna-sola-slo-rmn-t07.pdf

http://ro.wikipedia.org/wiki/Religia_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia

http://re-net.ac.uk/attachments/01785212-fcb6-4ef1-9775-61a53ce0af04.pdf


N1 (Marian Morosac -voluntar)

Ca in oricare alta tara de altfel,in Romania exista numeroase culturi religioase, 18 dintre ele acceptate si de catre statul roman. 99,96% dintre romani apartin unuia dintre acestea. Putem astfel considera fenomenul apartenentei la o religie unul de mare efect in tara noastra. Avand in vedere implicatiile deosebite pe care acest “efect”  le are din punct de vedere social, echipa negatoare considera ca este firesc ca statul sa intervina in intampinarea acestui fenomen, pastrandu-si laicitatea prin faptul ca trateaza toate culturile religioase in mod egal si nediscriminatoriu, nelasandu-se influentat de ideologia vreouneia dintre ele. Unul din modurile in care statul vine in intampinarea fenomenului social anterior prezentat este studiul religiei in scoli, aceasta nu este obligatorie si este conforma cu aspiratiile religioase ale individului. (un altul ar fi oferirea unei sume de bani pentru cei ce infiinteaza un nou cult)

In primul lor argument, echipa afirmatoare ne vorbeste de “Indoctrinarea” pe care statul roman o cauzeaza prin metoda predarii religiei in scoala. Echipa negatoare considera ca “indoctrinarea” este intradevar indezirabila, insa  de asemenea nu considera ca prin studierea religiei in scoli se ajunge in acest punct.

“ Neavand capacitatea de a discerne sau o opinie proprie formata, copiii, in special cei din invatamantul primar si gimnazial, receptioneaza informatiile fara a le pune in discutie valabilitatea.”

In  primul rand, in cele mai multe cazuri, in momentul cand copilul intra pe bancile scolii acesta are deja o baza a educatiei formata de acasa, care poate sa ii fi “indoctrinat” deja acele convingeri religioase. In primii ani de scoala, religia din cadrul orelor de curs prezinta aspecte mai mult de ordin teoretic, ce tin de cultura generala  a copilului (ce sfinti sunt, ce este Sf. Treime, cand sarbatorim , ce sarbatorim, cum ne inchinam si cand etc.), desi poate copilul isi insuseste aceste cunostinte, acesta nu esteindoctrinat, tocmai datorita capacitatii sale limitate de a intelege, de a se raporta la aspectele ce tin de ideologia cultului sau , pe care de altfel nici nu le-a aflat inca. Mai tarziu, copilul capata o putere de analiza superioara si isi poate atribui sau nu aceste cunostinte, in functie de perceptia proprie despre lume si cei din jur, alegand in caz ca nu accepta religia respectiva sa nu mai practice ora de religie. Astfel, in cazul copiilor, ora de religie ramane una de educatie, in care (daca ar fi sa ne uitam in programa), invata sa fie mai tolerant, mai intelegator si respectuos si sa se gandeasca la cei din jurul sau ceva mai mult (cel putin in cazul ortodoxismului), lucru ce este de altfel de laudat si de dorit.

De asemenea, ni s-a spus ca statul  “ se implica in formarea unor convingeri religioase cetatenilor, dand totodata impresia ca religia predata in scoala, ortodocsia, este religia <<adevarata>>, ei bine,  aici sunt demne de precizat cateva aspecte : 1. Nu doar o anumita religie este predata in scoala (pe langa Crestin- ortodoxismul este si Catolicismul si Protestantismul etc.), astfel statul nu are nimic de a face cu momentul trecerii unei persoane la un anumit cult, ci pur si simplu continua procesul de cultivare (la cererea acestuia si/sau a parintilor); 2. Nu doar ortodoxismul ar sustine ca este religia adevarat ci toate de altfel sustin acest lucru; 3.” Impozanta” ortodoxiei este data pur si simplu de procentul majoritar al populatiei ortodoxe.  Statul nu a impus predarea religiei in scoli, ci aceasta s-a perpetuat dea lungul timpului si a continuat a exista si pana in momentul de fata (cu modificari in ce priveste obligativitatea) tocmai pentru a intampina fenomenul socialsi pentru ca are un rol educativ important(odata cu religia copii invata si elemente de istorie si literatura). Oricum, in momentul de fata statul isimentine laicitatea , chiar si in cazul celor 0,04% atei (dintre care aprox 20 % elevi) prin oferirea posibilitatii de a nu studia religia in scoal deloc.

In cel de-al 2-lea argument , echipa afirmatoare ne vorbeste despre “subminarea minoritatii”. Problema minoritatilor a fost din totdeauna una dificila si nu a reusit aproape niciodata sa fie rezolvata intru totul, insa este dezirabil a se incerca obtinerea unui echilibru pentru integrarea cu succes a acesteia.

In primul rand, afirmatia conform careia “religia predata in scoli este ortodoxa”, este falsa in conformitate cu cele precizate anterior. (religia este optionala si diversa- ca materie de studiu in scoli)

In al 2-lea rand, afirmatorii ne spun ca “Aceasta situatie aduce dezavantaje copiilor de o religie minoritara, expunandu-i la riscul de a nu se adapta in cadrul orelor sau de a crea o situatie de confuzie sau de conflict in momentul in care si-ar expune propriile idei, diferite de cele ale colegilor lor.” Face parte din educatia unui om sa fie mai tolerant. Copii traind intr-o diversitate religioasa pot invata mai usor sa tolereze ideile altora si sa aiba eventual deschidere spre alte ideologii religioase. Avand in vedere ca acesti copii invata impreuna inca de la varste mici, nu putem vorbi de fanatism religos distructiv. Este de mentionat ca in cadrul ideologiilor religiilor majoritare din tara noastra, nu sunt condamnate alte religii (in cazul in care exista profesori/ preoti ce acuza copiii de alte confesiuni / confesiunea din care acestia fac parte, in fata celorlalti copii, ar trebui sanctionati- astfel de cazuri trebuie combatute si nu mascate).

In concluzie, studierea religiei in scoli poate avea un efect benefic datorita continutului ei formator, datorita cunostintelor de istorie si literatura ce le introduce, datorita promovorii tolerantei si sanctionarii intolerantei, si avand in vedere ultimele prevederi aparute conform carora religia este optionala si diversificata, are si un caracter democratic- laic, statul tratand toate religiile in mod egal, si intervenind doar din punct de vedere educativ.


A2 (Andrei Oltean)

Echipa afirmatoare crede cu tarie in rolul pe care il are individual insusi sau familia, in cazul copiilor, in deprinderea unor obiceiuri si convingeri religioase. Este natural ca inca de la o varsta frageda copilul sa aiba un comportament religios asemanator cu cel al parintilor, integrandu-se in familie si prin acest aspect. In ceea ce priveste religia nu putem vorbi despre alb si negru, despre conceptii clare si identice intre oameni, astfel ca fiecare individ isi formeaza propria perspective asupra religiei alegand ce obiceiuri sa practice, cat sa se roage, in ce sa creada. De aceea, credem ca religia nu e ceva ce se invata, pentru care exista o singura varianta, cea expusa la ora de religie. Astfel, prin predarea religiei in scoli este expusa o singura “fata a problemei”, iar in cazul copiilor fara o opinie formata statul trece peste dreptul anterior mentionat.  Orele de religie nu ar fi potrivite nici daca ar exista o categorie restransa de copii cu o parere gata formata si deloc influentabili, deoarece pentru acestia ora nu si-ar avea rostul.

In privinta ideilor induse opozitia ne spune ca in timp copiii “capata o putere de analiza superioara si isi pot atribui sau nu aceste cunostiinte”. Copiii nu trebuie sa deprinda deloc aceste obiceiuri fara a fi constienti de ele pentru ca mai apoi sa si le schimbe. In cea mai mare parte religia se preda in scoli la nivel confesional, vorbindu-se despre practicile religioase, despre ce e bine si ce e rau din punct de vedere religios, dupa cum arata manualele si practic orele de curs: copilului i se spune sa mearga la biserica caci altfel se va intampla ceva rau (cu impact asupra copiilor mici) sau sa indeplineasca voia parintilor caci daca nu va fi "aruncat in intunericul cel mai dinafara, unde va fi plingerea si scrisnirea dintilor".  Chiar si programa scolara prevede studierea unor rugaciuni, a virtutilor, ceea ce tine de cult si nu de aspectele teoretice mentionate de opozitie, aspecte oricum deloc predominante in practica. Daca ar fi sa ne referim la elementele de istorie si literatura mentionate de negatori, acestea sunt oricum studiate in cadrul altor discipline mai pe larg, nefiind  un motiv suficient pentru a mentine religia in scoli. Intelegerea si respectul sunt si ele deprinse din familie sau sunt promovate de invatatori in ciclul primar, iar acestea impreuna cu moralitatea ar putea fi promovate intr-o ora de etica spre exemplu fara a implica religia daca chiar ar fi indispensabile. De asemenea, mentionam ca toleranta pentru alte culte nu este promovata pentru ca fiecare religie le respinge pe celelalte si se considera a fi “adevarata”, dupa cum sustine si opozitia (“toate sustin acest lucru”), deci nicidecum nu va accepta alte idei.

Astfel, am demonstrat ca religia tine de fiecare individ, care are dreptul sa isi formeze opinia proprie, isi ca orele de religie nu respecta acest lucru, indoctrinand, iar statul se implica in ciuda laicitatii.

Pentru a fi echidistant fata de toate religiile, statul, ar trebui sa asigure predarea tuturor celor 18 religii acceptate de statul roman, pentru a nu o favoriza pe nici una. Totusi, chiar daca religia ortodoxa nu e singura predate in scoli, predandu-se si alte 2-3 religii, in mod evident religiile asigurate de stat nu sunt suficient de “diverse” pentru a trata egal oricare doua religii prin prisma scolii. In consecinta, exista religii caresunt discriminate. In primul rand, copiii care participa la o ora la care se preda o alta religie, fiind nevoiti sa isi exprime ideile vor crea confuzie iar ideile lor nu vor fi acceptate sau cel putin nu vor fi puse la acelasi nivel cu cele ale copiilor ortodocsi de exemplu, daca s-ar afla la o ora de religie ortodoxa. De asemenea, in acest caz sistemul de evaluare ar pune o problema.

Problema principala pentru acesti copii este insa bariera care se formeaza intre ei si restul copiilor din aceasta cauza. In special copiii din ciclul primar, care nu sunt suficient de maturi pentru a intelege asemenea diferente, ii vor trata pe copiii de o religie minoritara ca si pe cei care sunt “altfel”, putandu-le crea probleme de adaptare si de acceptare in cadrul unui grup. Astfel ca pe langa neplacerea de a avea o ora libera in mijlocul programului, in care vor fi separati de colegii lor vor intampina si aceasta bariera neplacuta la o varsta frageda. De aceea, statul nu trebuie sa arate nici un fel de beneficiu unei alte religii, chiar majoritara fiind pentru ca ar da impresia ca se implica in problemele religioase ce apartin bisericii, afectandu-I laicitatea. De asemenea, toleranta nu poate fi promovata in timpul orei de religie cand statul acorda avantaje unei parti, astfel facilitand si el aparitia acelei bariere.

In concluzie, religia in scoli incalca dreptul individului de a-si forma o parere proprie de la inceput, iar statul nu acorda tuturor religiilor aceleasi beneficii, dezavantaje ce se mentin chiar daca aceasta materie e optionala. Tinand de spatial privat si de biserica, echipa afirmatoare a demonstrat  ca pentru mentinerea laicitatii statului scoaterea orei de religie din scoli e necesara, deci va rugam sa aprobati motiunea.

http://www.optiuni.ro/index.php?page=site/article&aid=108

http://www.hotnews.ro/stiri-esential-2494574-invata-copiii-din-manualele-religie-pedeapsa-divina-calca-masina.htm

http://oradereligie.3x.ro/programa.htm


N2 (Marian Morosac -voluntar)

Incep prin a defini pozitia echipei negatoare in legatura cu faptul ca statul isi pastreaza principiile laicitatii in chestiunea studierii orei de religie in scoala:  Este necesar sa precizam ca ora de religie este una optionala si diversa .Elevul si /parintele lui pot alege daca sa studieze religia sau nu si daca da, care anume din ele. (conform noii legi a invatamantului-Art 17, pentru cultele minoritare, se poate studia religia proprie daca se strange macar o clasa de elevi de aceeasi religie pe regiune- putand sa studieze impreuna in aceeasi scoala). Apoi, statul actioneaza in cazul orei de religie la fel ca in cazul oricaror alte optionale. Are aceleasi legi, aceleasi salarii, aceeasi durata a programei, aceleasi criterii de angajare a personalului, aceleasi resurse de infrastructura etc. Avand in vedere existenta tuturor acestor aspecte,  statul isi pastreaza statutul de institutie politico-administrativa laica. Motivul pentru care alege existenta religiei in programa este aproximativ acelasi cu motivul alegerii studierii oricrui alt optional : are un scop educativ si este considerat a fi necesar elevului.

Vom continua cu discursul afirmator:

 “...De aceea credem ca religia nu e ceva ce se invata”

Urmarind rationamentul anterior acestei afirmatii, echipa negatoare sustine o alta concluzie, mult mai pertinenta: de aceea credem ca religia ar trebui sa fie ceva optional... ceea ce se si intampla deja. Apoi, statul nu trece peste dreptul copilului de a privi mai multe fete a problemei, ci eventual ar fi familia cea care ar face acest lucru alegand optionalul de religie. In primii ani de scoala copilul nici nu are cum sa priveasca toate fetele problemei. In ce priveste ultima afirmatie a paragrafului.. nici nu este nevoie ca elevii sa aiba “o parere gata formata si (sa fie) deloc influentabili”, deoarece religia in scoala nu incearca sa schimbe convingeri sau sa indoctrineze, sa puna copiii sa marsaluiasca pe strazi si sa convinga oamenii sa faca parte din religia lor, ci prezinta niste aspecte practice sau teoretice de care acesta a auzit de altfel si acasa, explicandu-i-se mai bine acele lucruri.

Apoi, facand referire la al 2-lea paragraf al discursului A2, incepem prin a spune ca e normal ca un copil sa indeplineasca voia parintilor pana la varsta de 18 ani (eventual si mai mult). “copii nu trebuie sa deloc aceste obiceiuri”..ei bine poate ca asa este , insa se intampla si nu putem sa impiedicam un parinte sa isi educe copilul intr-un anumit sens decat daca acesta incalca legea. A iti invata copilul sa fie un bun crestin (de exemplu) nu incalca legile actuale.

Tin sa evit discutile despre erorile programei orelor de religie/ erorile de predare a orelor de religie (mai bine spus)- nu e cazul motiunii noastre. Daca elevului i se spune sa mearga la Biserica, altfel ajunge in iad, inseamna ca avem de a face cu un profesor ce greseste si ar trebui sanctionat – prin ora de religie trebuie sa ii fie explicate copilului anumite aspecte, nu sa i se impuna. Parintele si statul este obligat sa se informeze in legatura cu programa predata copilului si cu practicile anumitor profesori si sa ia masuri disciplinare sau (in cazul statului) sa intervina in programa(prin intermediului personalului calificat).

Ora de religie nu doreste ca un copil “sa accepte alte idei”, decat daca a accepta in cazul de fata inseamna a tolera. Daca un copil nu tolereaza la inceput pe un altul in timpul scolii, de ce ar facea in afara scolii? Daca ii facem pe copii toleranti inca din primele clase- am realizat un lucru minunat pentru bunastarea societatii.

De ce este de dorit oferirea alternativei studierii religiei in scoala?

 Fenomenul religios este unul de amploare in prezent. 98,87% dintre romani apartin unui cult religios (0,03 sunt atei, 0,05 fara religie, 0,05 cu religie nedeclarata). Este normal ca statul sa vina in intampinarea acestui fenomen intr-un fel sau altul, pastrandu-se insa echidistant. Marele  avantaj al studierii religiei in scoala este acela ca se realizeaza integrarea religiei in contextul educational general. Uitandu-ne la ideologiile si dogmele diferitelor religii, observam ca acestea ofera enoriasilor sai numeroase modele comportamentale. Este un risc foarte mare sa lasam educatia religioasa in afara mediului scolar, intrucat se poate realiza fenomenul de izolare a unui anumit cult religios, acestia putand incepe sa actioneze in afara principiilor societatii si eventual chiar impotriva acestora. Prin pastrarea religiei in scoala, se produce integrarea in sfera socialului a componentei religioase. Acest lucru este necesar pentru ca, dupa cum demonstreaza statisticile, numarul credinciosilor este unul foarte mare astfel incat nu poate fi lasat doar la latitudinea Bisericii si eventual a familie un fenomen ce poate influenta bunul mers al statului.

Apoi, capitolul de istorie a religiilor este foarte putin studiat la ora de istorie, fara a se pune accent pe diferentele de dogma intre religii  ci strict pe evenimente istorice, iar in ceea ce priveste literatura, teologia este  absolut indispensabila in intelegerea literaturii, avand in vedere rolul pe care aceasta a avuto in opera si viata marilor scriitori si in societatea prezentata de acestia.

In concluzie, avand in vedere argumentele  echipei negatoare si atacurile asupra pozitiei afirmatoare, consider ca am demonstrat necesitatea negarii motiunii.



Decizia:

Anca Pascu

O dezbatere buna, felicitari celor patru participanti!

Discurs A1 este unul structurat, convingator cu argumente clar prezentate, care isi propune sa demonstreze ca statul nu ofera suficient spatiu si religiilor minoritare, incercand sa impuna ortodoxia, si ca elevii la varste fragede nu pot discerne ideile prezentate la cursul de religie care sunt bun pentru ei. Din pacate argumentele vor fi abil atacate de N1 si insuficient reconstruite de A2.

Discursul N1 contraargumenteaza foarte eficient  argumentul indoctrinarii orotodoxe subliniind faptul ca religia nu este obligatorie in scoala. Argumentul copiilor la varste fragede usor de influentat este de asemenea contraargumentat prin sustinerea faptului ca religia e predata mai mult teoretic, accentul cazand pe cultura generala. De asemenea se puncteaza faptul ca prin confruntarea copiilor cu faptul ca alti copii au alte religii se promoveaza toleranta. In plus, si alte religii sunt predate, nu doar cea ortodoxa. O afirmatie potential periculoasa e aceea ca “Statul nu a impus predarea religiei in scoli, ci aceasta s-a perpetuat dea lungul timpului”, insa acest lucru nu e contraargumnetat de A2.

Discursurile A 2 si N2:A2 afirmand ca „religia nu e ceva ce se invata, pentru care exista o singura varianta, cea expusa la ora de religie. Astfel, prin predarea religiei in scoli este expusa o singura “fata a problemei”, iar in cazul copiilor fara o opinie formata statul trece peste dreptul anterior mentionat.” A2 nu aduce sustinere –suficienta analiza- in explicarea acestui argument si nu tine cont de aspectul optional al religiei pe care l-a subliniat N1. La problema predarii religiei inadecvat, va raspunde N2 in discursul sau care arata ca problema calitatii predarii unor materii este cu totul alta problema decat cea discutata. A2 sustine ca „Intelegerea si respectul sunt si ele deprinse din familie”, lucru posibil real, insa aceasta nu contraargumenteaza faptul ca si prin predarea religiei se poate realiza acest lucru, si nu arata de ce nu ar fi util sa facem asta prin cat mai multe metode. A2 identifica bine problema barierei intre copii care ii vad pe ceilalti copii ca fiind „altfel”, insa nu anticipeaza raspunsul lui N2 care arata ca aceasta poate deveni o metoda de a educa copiii spre a deveni mai toleranti. In plus, N2 contraargumenteaza punctual argumentele afirmatoare si reconstruieste argumentul necesitatii predarii religiei. Insa afirmand ca „teologia este absolut indispensabila in intelegerea literaturii, avand in vedere rolul pe care aceasta a avut-o in opera si viata marilor scriitori si in societatea prezentata de acestia” nu face o miscare strategica buna sau necesara, doarece echipa negatoare se baza in general pe argumentul ca religia este optionala.

Am dat decizia in functie de numarul argumentelor castigate de fiecare echipa. Astfel, castiga echipa negatoare.

A1.

Continut 12

Structura 8

Stil 4

 Total 24

A2

Continut 11

Structura 7

Stil 4

Total 22

N1

Continut 13

Structura 8

Stil 4

Total 25

N2

Continut 13

Structura 8

Stil 4

Total 25

A1 -> 24 puncte
N1 -> 25 puncte
A2 -> 22 puncte
N2 -> 25 puncte
Castiga echipa:

Marian si Marian (negatori)


Vrem parerea ta! Pentru asta, trebuie sa te loghezi.

Un proiect
Ardor
Finanțatori
Open Society Foundation
MemoPlus
Parteneri
Policy Center
British Council
Europuls
Ce-Re
Prime Romania
Centrul pentru jurnalism independent
Aisec
Cogitus
Foreign Policy
Elsa
Voluntari pentru idei si proiecte
Trust
Leap
Asociatia young initiative
Asjc
Osut
Susținători Parteneri instituționali
Parteneri media
HotNews
Romania Pozitiva
Think Outside The Box
Carevasazica
Studentie.ro
startub.unibuc.ro
Iasi fun
Ziarul de Iasi
KissFm
Acest proiect este finantat cu sustinere din partea Comisiei Europene. Aceast publicatie [comunicare] reflecta doar vederile autorului, iar Comisia nu poate fi facuta responsabila pentru utilizarea informatiei pe care o contine.