Login  Register
Email:

Pass:

forgot password?

Email:

login?

'Zumzet' (afirmatori) vs 'Bogdan si Bogdan' (negatori)

A1 (Mădălina Păcurariu)

Ar trebui ca religia sa fie o materie obligatorie sau doar o libertate individuala?

                In Romania, conform articolului 9 al Legii invatamantului, Religia este definita ca fiind o disciplina obligatorie (1), aceasta fiind predata din ciclul primar ,pana in ciclul liceal. Laicitatea presupune neutralitatea statului fata de religii, acesta fiind obligat sa respecte si trateze religiile in mod egal si nu ar trebui sub nicio forma sa intervina in practicarea lor.Echipa afirmatoare recunoaste rolul important pe care l-a avut religia de-a lungul timpului si este de acord cu studiul despre religii, dar nu cu promovarea lor in randul elevilor.

                In primul rand, Biserica si statul sunt institutii cu scop diferit. Sistemul educational are menirea sa iti ofere cunostiinte pe care le poti aplica indiferent de credintele tale proprii. Biserica are rolul de a promova anumite principii si valori bazate pe credinta intr-o fiinta superiora, clasificand lucrurile ca fiind bune sau rele. Predarea religiei in scoli afecteaza calitatea educatiei, pentru ca nu incurajeaza dezvoltarea unor principii si valori propii, ci ti le induce pe cele religioase. Fiecare manual de religie prezinta preponderent invatantaturile religiei proprii, punand mult prea putin accentul si pe studiul celorlalte religii.In acest mod statul ajunge sa promoveze doar o anumita religie, afectandu-i caracterul laic.

                In al doilea rand, Romania nu are posibilitate predarii fiecarei religii. Acest lucru se datoreaza in primul rand din cauza lipsei cadrelor didactice pentru toate minoritarile religioase, pentru ca nu exista o cerere suficient de mare pentru aceste meserii. De asemenea, daca nu exista numarul necesar de elevi de o anumita confesiune religioasa pentru a forma o clasa, acestia nu beneficiaza de aceleasi conditii de educatie.Daca intr-o scoala sunt doar 3 elevi baptisti, acestia vor putea alege sa participe la ora de religie a clasei din care fac parte sau sa nu participe la niciuna, neavand posibilitatea de a alege studierea religiei propii. Daca statul nu poate oferi conditii egale pentru practicarea fiecarei religii, el nu se mai poate considera neutru.

                Predarea religiei in scoli influenteaza gandirea copilului. Acesta neavand capacitatea de a diferentia binele de rau si capacitatea de a filtra invatatura religioasa, acesta adopta viziunea religioasa. Sistemul educational trebuie sa iti ofere doar niste directii pe care sa iti dezvolti gandirea si nu ar trebui sa iti induca un anumit mod de gandire.Este gresit sa ti se induca viziunea ortodoxa, pentru simplul motiv ca parintii tai au aceasta confesiune religioasa. De asemenea, predarea religiei poate sa ii socheze  pe copii aflati la o varsta frageda, din cauza modului extremist in care este prezentata. Copii se pot speria de prezentarea demonilor, sfarsitului lumii, de ideea de rai si iad, ei neavand capacitatea de a diferentia realul de imaginar. Acest argument este sustinut si de spusele fostului ministru al educaţiei, profesorul de psihologie Mircea Miclea, care afirma faptul ca afirma : „Modul în care s-a predat religia îi înspăimîntă pe elevi. Am facut terapie şi eu şi alţi colegi de-ai mei cu elevi care erau traumatizaţi că vine diavolul“.(2) Statul nu ar trebui sa promoveze valoriile si principiile niciunei religii, deoarece isi depaseste atributiile pe care si le-a asumat si poate afecta dezvoltarea psihica corespunzatoare a copilului.

                In concluzie, introducerea religiei ca si materie obligatorie afecteaza caracterul laic al statului roman si principiile sistemului educational.

1-http://legislatie.resurse-pentru-democratie.org/84_1995.php

2-http://www.asur.ro/campanii/stop-indoctrinarii


N1 (Bogdan Stupariu -voluntar)

Credinta, respectiv religia, a fost de cand a aparut omul o necesitate in societate. Ceea ce propune echipa afirmatoare e sa ignoram importanta acestui pilon al societatii si sa traim intr-o lume in care singurele lucruri in care credem sunt matematica si chimia. Echipa negatoare refuza sa creada si sa promoveze o asemenea lume, o lume fara moralitate, asa cum se poate ajunge prin incetarea orelor de religie. In consecinta, echipa negatoare sustine implicarea statului fara incalcarea laicitatii, dupa cum vom demonstra in cele ce urmeaza, prin disciplina numita religie, singura ce atinge copiii si la alt nivel spiritual si moral.

Afirmatorii ne vorbesc despre religie, definita ca fiind disciplina oblicatorie, lucru imposibil de acceptat deoarece este singura materie la care parintii pot sa ceara neparticiparea la aceste cursuri, dar despre aceasta vom spune mai multe la nivelul celui de-al doilea argument al afirmatorilor.

Primul argument pe care l-au adus a fost cu referire la dezvoltarea copiilor intr-un mod gresit. Statul, prin intermediul sistemului de invatamant are menirea de a crea cetateni cat mai educati, inteligenti si capabili de adaptare la societate, iar prin predarea pana la urma optionala a religiei nu vedem niciun punct de contradictie a acesteia cu “menirea” sistemului. Consideram crearea unui sistem de diferentiere intre bine si rau, chiar daca este cel propus de catre religie, o oportunitate buna pentru dezvoltarea viitorilor cetateni care vor trebui sa distinga la implinirea majoratului legalul de ilegal. Totusi aceste lucruri nu ne conduc spre tema dezbaterii, respectiv laicitatea statului, in consecinta nu vom insista mai mult asupra lor.

Atat la nivelul argumentului 2, cat si la nivelul concluziei primului argument, ni se spune despre raportul cu celelalte religii, si faptul ca statul trebuie sa sustina toate religile. Statul, conform Articolului 9 din Legea invatamantului [1], ofera si celorlalte culte posibilitatea de a organiza învăţământ teologic în urma unei solicitări adresată Ministerului Educaţiei, in consecinta statul ofera drepturi si sanse egale tuturor cultelor si nu promoveaza o singura religie. In momentul de fata in scoli se predau la alegere atat religia ortodoxa cat si religia romano-catolica, reprezentand 91,1% din religiile din Romania [2]. Astfel, restul de 9% au posibilitatea de a organiza si ele cursuri, iar impedimentul insuficientei profesorilor este unul ireal deoarece aceleasi persoane care tin slujlbele, predicile, pot sa predea si minoritatilor din care apartin. Consideram ca este foarte important sa aducem in discutie existenta liceelor cu profile teologice, in cadrul carora exista, de exemplu, sectii pentru baptisti [3], astfel ca, in cazul elevilor ce vor dori sa studieze alta religie decat cea ortodoxa sau romano-catolica, exista aceasta optiune, de a opta spre un liceu specializat pe acest profil. Asadar, avand in vedere alternativa de a nu face cursul religiei ortodoxe sau de a merge la un liceu specializat la nivelul individului si posibilitatea celorlalte culte de a initia ore de religie in scoli, consideram ca statul ofera sanse egale tuturor religilor, neincalcand principiul laicitatii, si mai mult, sustinand valorile morale ale societatii.

In cadrul argumentului 3, ne vorbesc despre afectarea modului de gandire si cum acestia pot sa aiba traume din pricina religiei. Totusi, desi ne intrebam cum afecteaza aceasta laicitatea statului, vom raspunde spunand usor in gluma ca in acelasi mod un elev in dezvoltare poate fi influentat si de profesoara de matematica, iar cazurile elevilor traumatizati de note sunt mult mai numeroare, insa aceasta e o cu totul alta dezbatere. De asemenea, cum spuneam la inceput, preferam ca elevii sa isi asume acest sistem de bine si rau decat cele vazute in mass-media sau pe internet. Ne mai spun de asemenea ca se induce un mod de gandire, ca practic se indoctrineaza elevii, iar noi in acest lucru nu vedem nicio problema, deoarece in cazul in care familia nu este de acord nu ii va permite copilului sa asiste la aceasta ora, sau ii va explica acasa ceea ce crede ca trebuie sa stie. Ne spune apoi partea afirmatoare ca “Este gresit sa ti se induca viziunea ortodoxa, pentru simplul motiv ca parintii tai au aceasta confesiune religioasa.”, probabil ar trebui sa desfiintam si familia si sa lasam copiii sa creasca singuri pe strazi pentru a nu fi cumva influentati de familie.

Pe de alta parte, noi sustinem ca este nevoie de religie deoarece tinerii au nevoie de aceste cunostiinte minime oferite de religie pentru a se putea adapta la societatea majoritar ortodoxa si la cultura ei. Nu credem ca prin simplul fapt ca se preda religie ortodoxa tinerii vor crede in ea si nu vor mai vedea altceva in fata si sustinem nu in ultimul rand o dezvoltare la nivelul moralitatii al tinerilor.

Avand in vedere toate cele de mai sus, propunem respingerea motiunii.

[1] Legea învăţământului din România, articolul 9

 http://www.scribd.com/doc/4061637/Legea-841995-republicata-in-M-Of-606-din-10-12-1999-Legea-invatamantului

[2] Religia în România

http://ro.wikipedia.org/wiki/Religia_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia

[3]Dovada existenta licee teologice cu profil predestinat minoritatilor

http://www.ltpbetel.ro/

http://www.bucurestiul.evanghelic.ro/invatamant/liceul-penticostal-emanuel-bucuresti.html

http://www.emanuelcluj.ro/


A2 (Adina Fometescu)

         Acest pilon al societatii este defapt o imagine deformata a societatii, in care sunt transmite ideile unor oameni de acum mai bine de 2000 de ani. Femei omorate cu pietre, orase distruse pentru sodomie, cu alte cuvinte discriminare. Aceasta este ora de religie, pe care copii aflati la o varsta frageda sunt nevoiti sa o asiste in fiecare saptamana.

         In primul rand, religia este definita ca fiind o materie a trunchiului comun, ceea ce inseamna ca este obligatorie. Pentru simplul fapt ca poti renunta la aceasta ora nu inseamna ca este optionala, pentru ca daca ar fi fost optionala parintii ar fi putut alege dinainte de a incepe anul si nu la sfarsitul lui.

         Primul argument constituie un efect al acestei ore, care arata faptul ca nu doar laicitatea este afectata, ci si  intreaga calitate a sistemului preuniversitar.Un sistem de valori este propriu fiecarui individ si nu ar trebui sa fie manipulati de viziunea unei religii, care nu il poti considera ca fiind valid in societatea contemporana. Daca acum 2000 de ani acest sistem de valori corespundea mentalitatii de atunci, acum lucrurile s-au schimbat, oamenii avand alta mentalitate si construind un set de valori diferit. Nu negam importanta studiului despre religii, insa nu acceptam propagarea unei anumite religii in randul eleviilor si mai ales a anumitor principii gresite .Sistemul educational trebuie doar sa iti ofere cunostiinte a caror aplicabilitate sa nu fie impiedicata de credintele tale proprii, trebuie sa te educe, nu sa iti induca anumite credinte.

         Statul nu ar trebui sa fie asociat cu o anumita religie, educatia pe care o transmite nu ar trebui sa promoveze niciun tip de culte religioase. Totusi, sa vedem ce se intampla acum. Statul ofera cu precadere conditiile necesare predarii unei singure religii. De exemplu comform Recesamantului din 2002 religia musulmana este reprezentata in procent de 0,3% in tara noastra, astfel sa zicem ca avem doar 4 elevi musulmani ce doresc sa studieze conform credintei proprii religia lor.Insa pentru o clasa de religie este nevoie de maxim 12 elevi si un profesor calificat .Daca conditiile nu sunt indeplinite ,asa cum se intampla adesea in momentul actual, elevii au 2 optiuni:prima sa renunte la orele de religie si sa studieze propria religie in biserica din care provin si a doua  sa asiste la cursurile de religie ortodoxa , religie majoritara in tara noastra . Statul promoveaza sub masca laicitatii o anumita religie, lucru de neacceptat intr-un stat democratic.

         Parintii nu au cum sa constientizeze efectele pe care ora de religie le are asupra lor, pentru ca si acestora le-a fost indus acest sistem de valori religios.Echipa afirmatoare considera ca omenii nu ar trebui sa aiba un sistem de valori universal si ca fiecare ar trebui sa si-l dezvolte fara a avea parte de influenta unei religii.

         Ceea ce avem la sfarsitul zilei, este lipsa unui motiv concret de a pastra aceste ore de religie, toate informatiile necesare putand fi obtinute intr-o ora care se ocupa cu studiul religiilor si avand dezavantaje majore asupra modului de dezvoltare al copilului, fiind influentat semnificativ sistemul de valori, consideram ca este timpul sa renuntam la aceasta materie totalmente inutila.


N2 (Bogdan Stupariu -voluntar)

                Laicitatea unui stat este asa cum echipa afirmatoare ne lasa sa deducem din cele doua discursuri corelata cu neinfluentarea gandirii respectiv ratiunii cetatenilor si neutralitatea fata de religii. Asupra acestor doua lucruri ma voi axa in discursul meu, demonstrand astfel cum laicitatea nu este afectata.

                Totusi, mai intai, sa clarific unele idei. Nu doresc sa intru intr-o polemica legata de introducerea colegului meu de echipa deoarece scopul meu aici nu este acela de a sustine religia ci acela de a demonstra lipsa unei incalcari al unui principiu. Astfel, nu voi zice mai mult pe tema aceasta decat faptul ca societatea a evoluat fata de acea vreme (acum 2000 ani) si ca in orele de religie elevii nu invata partile negative, tocmai pentru a nu influenta ratiunea copiilor aratandu-le cate lucruri rele s-au petrecut de-alungul istoriei religiei.

                Vorbind in continuare despre materie in sine, este o materie necesara deoarece e singura materie care ofera si putina moralitate elevilor si ii deviaza putin de la a deveni niste roboti. Materia este una optionala nu deoarece elevii sau parintii, de la caz la caz, o aleg la inceputul anului, ci pentru ca parintii pot sa decida daca tinerii a caror responsabilitate o au pe deplin trebuie sau nu sa asiste la aceasta unica materie morala.

                Referindu-ma la presupusul mod in care religia indoctrineaza, influenteaza ratiunea elevilor, consideram aceasta afirmatia nefondata. Mai mult, analizand situatia, consideram ca singurii despre care trebuie vorbit sunt elevii din invatamantul pre-liceal deoarece pana la acea varsta a adolescentei elevii au gandirea formata, astfel sunt foarte greu de infuentat si deoarece in clasa a 9-a se preda istoria religilor in cadrul orelor de religie, astfel incat nu se mai poate pune problema de o influentare. Vorbind astfel despre elevii din clasele I-VIII, consideram ca sunt sub responsabilitatea a doua “institutii”: statul si familia. La finalul procesului educativ, un elev trebuie sa fie atat educat cu matematica si fizica, cat si educat moral, rational. Scoala in primul rand are scopul de a oferii educatia clasica, cea cu referire la cultura generala, familia avand datoria sa formeze din punct de vedere moral copilul. Insa, problema apare in desele cazuri in care familia nu ii ofera copilului o educatie religioasa, una morala si astfel trebuie sa intervina statul pentru a oferi aceasta educatie molara. Statul nu obliga elevul sa participe la aceasta ora, statul nu impune prin simpla actiune de culturalizare credinta in elevi, doar, sa spunem simplu, ii informeaza. Acum referindu-ne la cei a caror familie se ocupa de aceasta educatie, cei de religie ortodoxa isi vor imbunatati cunostiintele despre aceasta cultura. In consecinta, avand in vedere ca statul prin ora de religie nu impune o anumita credinta, ci ofera cunostiinte generale despre religie, consideram ca nu incalca laicitatea statului.

                 Raportul fata de celelalte culte religioase intr-adevar nu este cel mai corect, dar este unul total justificat. Pana in acest moment am clarificat cat de importanta e moralitatea si educatia morala. Ar fi absurd ca pentru fiecare culta religioasa existanta in Romania, sa fie cate un profesor in scoli, ar necesita mult prea multe resurse. Astfel, statul ofera celor mai mari culte religioase din Romania posibilitatea de a studia religia in scoli. De asemenea, in scolile in care exista un numar mare de elevi de o anumita religie, acestia pot face religie in scoala. Ceilalti, au posibilitatea de a merge in cadrul organizat pentru a deprinde aceasta invatatura morala si sa nu participe la ora din scoala. Astfel nu vedem niciun efect negativ asupra minoritatilor, ci doar dorinta de a oferi educatie morala.

                Acestea fiind spuse, chiar daca religia e buna sau nu, chiar daca locul acesteia ar fi sau nu in scoli, la finalul dezbaterii putem cu siguranta afirma ca laicitatea statului roman nu este afectata in niciun mod notabil.



Decizia:

Mihai Pomarlan

Ce este "statul laic"? Şi de ce a apărut noţiunea?

Mulţi oameni au dezbătut, prin varii mijloace, care este "calea spirituală dreaptă", şi discuţiile vor continua. Un stat nu-şi poate permite nici să se declare competent în a decide între religii, nici nu poate aştepta un eventual răspuns: are nevoie, ACUM, de un mijloc de a organiza oamenii într-o comunitate închegată. Ortodocşi, Catolici, Baptişti, ori cine ştie ce altceva în mediul personal, toţi facem parte din aceeaşi societate. Astfel, de exemplu, s-ar putea argumenta că şcoli menite să ofere copiilor dintr-o comunitate religioasă acces la ore de religie anume pentru ei contravine acestui scop: Ortodocşi la şcoli ortodoxe, Catolici la catolici, Baptişti la şcoli baptiste, fiecare în balonaşul propriu. Ce ar trebui să facă statul este să ofere educaţie (printre altele, civică) pentru toţi, iar formarea religioasă să fie lăsată comunităţilor/familiilor din care vin copiii.

Nu e singurul mod de a vedea moţiunea, dar e, îndrăznesc să spun, mai combativ decât oferta Afirmatoare, care rămâne doar la nivelul de a propune, ca pe o axiomă, că un stat laic nu poate admite religie în şcoli. Moţiunea nu poate fi axiomă, altfel n-ar fi moţiune de dezbatere! Mi se pictează cu foc şi pucioasă conţinutul unei ore de religie, mi se spune că ora de religie e un eficient manipulator ce-i conduce pe copii către un sistem de valori învechit; ceea ce e grav e că nu se răspunde la provocările lansate de Negatori ("religia e singura oră ce oferă educaţie morală", "minorităţile religioase îşi pot construi propriile lor şcoli [cu bani de la stat]"). Astfel, în opinia mea Negatorii sunt aceia care câştigă acest meci, fiindcă sunt mai clari în privinţa rolului orei de religie şi a "neutralităţii" [religioase] a statului.

(Observaţie: punctajele au plecat de la o bază de Conţinut 12, Strategie 8, Stil 4. Punctajele de bază sunt modificate prin penalizări/bonificaţii, reflectate în comentariile individuale.)

A1:

- ar fi bine să faceţi clară de la început noţiunea de stat laic. Nu ajunge să o declaraţi incompatibilă cu o oră de religie (-1 Strategie);

- afirmaţi că ora de religie este un pericol psihologic pentru copiii anxioşi. Aveţi ceva mai mult decât anecdotele cuiva (oricine ar fi acesta) pentru a susţine această afirmaţie? (-1 Conţinut);

- atenţie la argumentul 3, al dezvoltării psihologice. Presupunând că ora de religie (aşa cum se desfăşoară acum) produce angoase şi limitări copiilor, ce legătură are aceasta cu laicitatea statului? Se poate face o legătură între calitatea educaţiei (adică, potrivirea ei pentru un scop oarecare) şi laicitate, dar nu e o legătură evidentă (-1 Strategie) şi din nou, ar trebui explicată ideea de stat laic.

Conţinut: 11

Strategie: 6

Stil: 4

Total: 21

N1:

- aduceţi dovada existenţei şcolilor pentru copii din comunităţi religioase mai mici, ceea ce e ok. Un plus ar fi fost să subliniaţi (una din) sursele de finanţare a acestor şcoli- bugetul de stat- şi să insistaţi că asta demonstrează neutralitatea religioasă a statului. Am putut verifica pentru două din acele şcoli, urmărind linkurile, că (şi) statul contribuie bani, dar nu trebuie să vă aşteptaţi ca cineva să caute în dovezile dumneavoastră acele lucruri care vă susţin (-1 Strategie).

Conţinut: 12

Strategie: 7

Stil: 4

Total: 23

A2:

- din ce trunchi o face parte, dar religia nu-i ca matematica. Nu se poate evita la fel de uşor ora de mate. Deci, a susţine că ora de religie e obligatorie nu prea se potriveşte pe nuanţa adevărată a lucrurilor (-1 Conţinut).

- ar fi bine ca atunci când negaţi ora de religie ca ocazie de instruire morală să puneţi altceva în loc. Variante există (ora de educaţie civică de exemplu, sau familia) (-1 Strategie).

- spuneţi "oamenii nu ar trebui să aibă un sistem de valori universal si ca fiecare ar trebui sa si-l dezvolte [pe al său, fără intervenţa religiei]". Ok, deci orice sistem de valori care se vrea "universal" valabil (să zicem, unul civic) este suspect? De ce anume  o componentă religioasă ar fi problematică? Nu cred că asta vreţi să discutaţi (probabil ceva referitor la gândirea critică), ori dacă da, clarificaţi ce-s alea sisteme de valori şi cum toate aceste pestriţe sisteme de valori s-ar potrivi împreună (-1 Strategie).

Conţinut: 11

Strategie: 6

Stil: 4

Total: 21

N2:

- ca şi la N1: dacă spui că acei copii care fac parte din minorităţi religioase pot avea totuşi acces la ore de religie potrivite cu comunitatea din care fac parte, menţionează că asta se poate face pe banii statului. Doar vrei să arăţi că statul e neutru din punct de vedere religios, adică îi sprijină pe toţi (-1 Strategie)

Conţinut: 12

Strategie: 7

Stil: 4

Total: 23

A1 -> 21 puncte
N1 -> 23 puncte
A2 -> 21 puncte
N2 -> 23 puncte
Castiga echipa:

Bogdan si Bogdan (negatori)


Vrem parerea ta! Pentru asta, trebuie sa te loghezi.

Un proiect
Ardor
Finanțatori
Open Society Foundation
MemoPlus
Parteneri
Policy Center
British Council
Europuls
Ce-Re
Prime Romania
Centrul pentru jurnalism independent
Aisec
Cogitus
Foreign Policy
Elsa
Voluntari pentru idei si proiecte
Trust
Leap
Asociatia young initiative
Asjc
Osut
Susținători Parteneri instituționali
Parteneri media
HotNews
Romania Pozitiva
Think Outside The Box
Carevasazica
Studentie.ro
startub.unibuc.ro
Iasi fun
Ziarul de Iasi
KissFm
Acest proiect este finantat cu sustinere din partea Comisiei Europene. Aceast publicatie [comunicare] reflecta doar vederile autorului, iar Comisia nu poate fi facuta responsabila pentru utilizarea informatiei pe care o contine.