Login  Register
Email:

Pass:

forgot password?

Email:

login?

'161 kg de Bogdan' (afirmatori) vs 'Right On Target' (negatori)

A1 (Bogdan Gliga)

      Astazi o sa va demonstrez prin doua argumente cum predarea religiei in scoli submineaza doua principii fundamentale ale laicitatii si pune in pericol existenta sa.

1)      Impunerea propriilor valori

     In primul rand, noi spunem ca un principiu de baza al laicitatii este neutralitatea si impartialitatea statului fata de credintele religioase ale cetatenilor, in sensul in care statul nu ar trebui sa impuna valori cu care oamenii nu sunt de acord. Mai mult, statul ar trebui sa ia in considerare dreptul minoritatilor la propria lor religie si sa o respecte.

     In al doilea rand, spunem ca exact datorita predarii religiei, se submineaza acest princpiu de baza al laicitatii, se submineaza dreptul minoritatilor la propria lor religie si se indoctrineaza oameni cu valori in care ei nu cred, in special copii de alta religie care sunt obligati sa ia parte la orele de religie.

     Acum, se ridica intrebarea, in momentul in care nu esti de acord cu valorile predate in scoala, dar tu esti obligat sa participi la ora, cum iti este respectat dreptul la credinta si la religie proprie? Raspunsul la aceasta intrebare pare simplu, si anume faptul ca elevii pot opta sa nu participe la orele de religie, insa situatia nu este atat de simpla. Trebuie sa vedem care sunt cele doua optiuni pe care le au de facut acesti copii care sunt de alta religie ca restul clasei, clasa alcatuita din copii care adesea au foarte multe prejudecati cu cei care nu sunt la fei ca ei si adeseori pe care ii discrimina  Prima este sa nu participe la orele de religie, sa accentueze diferentele culturale si religioase dintre ei si restul clasei, sa spuna tare si clar ca el nu este la fel cu restul si sa sufere consecintele. Acest consecinte constau in marginalizarea lui de societatea sau grupul in care traieste, deci acea persoana va fi discriminata. Iar a doua varianta ar fi sa participe la ora de religie, sa i se predea valori pe care nu si le insuseste si sa i se zica constant ca valorile sale sunt gresite. Si in acest caz este discriminate prin faptul ca nu ii este respectat dreptul la religie proprie si ii sunt impuse valori care nu sunt ale lui. Deci, se observa cum in ambele cazuri, aceasta masura discrimineaza ateii, minoritatile religioase, deistii si orice alta persoana care nu impartaseste valorile crestine.

     In concluzie, vedem cum datorita predarii religiei in scoli, se submineaza un drept fundamental al laicitatii, dreptul la propria religie, tocmai prin faptul ca statul isi impune valorile sale si nu ia in considerare parerile religioase ale minoritatilor.

2) Reciprocitate

     In primul rand, un alt principiu fundamental al secularizarii sugereaza ca, desi statul promoveaza ratiunea si cunoasterea, statul accepta valorile religiei, iar religia desi promoveaza credinta si principiile crestine accepta valorile statului. Rationamentul din spatele acestui principiu este ca desi cele doua parti nu isi impartasesc principiile, ele nu trebuie  sa submineze valorile celeilalte.

   In al doilea rand, echipa afirmatoare crede astazi ca modul in care este predata religia in scoli submineaza complet acest principiu, intrucat in Romania la ora actuala religia este predata in mod confesional. Si ce inseamna asta? Modul confesional de predare religioasa este o acceptare pe deplin si neconditionata a intregii invataturi religioase. Acest mod de predare al religiei nu prezinta o vedere de ansamblu a tuturor credintelor din lume, ci prezinta doar perspectiva proprie asupra a ce este corect.

    Deci, vedem cum scolile incerca sa impuna o doctrina religioasa si sa promoveze instruirea elevilor in invatatura crestina si coordonarea tuturor actiunilor viitoare conform valorilor religioase. Acest lucru se datoreaza si prezentarii augmentative a pedepselor si repercusiunilor a ceea ce se poate intampla cu un om daca nu respecta intru totul credinta religioasa.

    In concluzie, vedem cum pe de-o parte statul isi indeplineste rolul prin acceptarea modului de viata religios, insa predarea religiei in scolii duce la un mesaj de neacceptare a orice ce nu este de facture religioasa, un mesaj de subminare a ratiunii si pune accentul doar asupra invataturiilor cresinte, subminand valorile statului.

     Avand in vedere aceste doua argumente, avand in vedere faptul se submineaza doua principii de baza ale secularizarii, putem afirma ca predarea religiei in scoli pune in pericol laicitatea statului roman.


N1 (Carlan Nicolae Sergiu)

     Vom incepe prin a acorda un inteles termenului de laicitate care pe langa semnificatia de neutralitate, respectiv de  neimplicare a statului in activitati de ordin religios, implica si un drept de optiune al cetateanului in a-si manifesta credintele religioase, nesimtind discriminare din partea statului. Asadar, plecam de la premisa ca un stat este laic, in conditiile in care manifestarea unei credinte religioase este libera, statul nediscriminand nicio confesiune religioasa, si mai mult oferind aceleasi beneficii in vederea exercitarii propriei credinte indiferent de care este aceasta.Impartialitatea statului presupune  accesul tuturor confesiunilor la aceleasi servicii din partea statului.

     In primul rand, daca ne referim la Romania, nu trebuie sa uitam ca in sistemul de invatamant, orele de religie sunt facultative, asadar, predarea  religiei in scoli nu afecteaza sub nicio forma posibilitatea copiilor de a se dezvolta spiritual conform invataturilor parintilor si a propriilor religii. Afirmatia conform careia statul impune valori religioase ,sau nu respecta dreptul la o religie ,sau ca statul indoctrineaza prin invataturi religioase in care minoritatile nu cred este lipsita de fond in contextul in care garantiile manifestarii oricarei religii sunt evidente intr-un stat precum Romania.Nu poti indoctrina decat pe cei care accepta indoctrinarea, daca elementul obligational nu exista!

      Apoi, cat priveste posibilitatea unui copil de a alege sa participe sau nu la orele de religie cu consecintele amintite de echipa afirmatoare, este necesar sa nu pierdem din vedere factorul social prezent in fiecare stat al lumii, state laice prin excelenta in care minoritatile religioase sunt minoritati si vor fi mereu. Daca nu sunt ingradite in manifestarea propriilor credinte , discriminarea de care amintea echipa afirmatoare precum si nesiguranta care poate lua nastere in mintea unui copil sunt doar elemente sociale, intrinseci caracterului laic al unui stat. Mai mult, sa nu uitam de elementul cultural specific fiecarei natiuni, care-si exteriorizeaza traditia, respectiv cultura prin elemente precum trecutul si prezentul religios (un bun exemplu in acest sens il reprezinta Italia, care este de asemenea un stat laic, insa prezenta simbolurilor religioase in institutiile de invatamant este obligatorie, nu ca si elemente religioase, ci ca si elemente culturale, care tin de existenta istorica a statului). Apoi, un stat secular este un stat care promoveaza ratiunea si neutralitatea cum bine au semnalat adversarii nostri, insa un stat secular nu ignora religia, dimpotriva ii acorda mijloacele necesare de “subzistenta” indiferent de modul in care aceasta se manifesta.

     Echipa adversa afirma in cel de al doilea argument ca religia predata in scolile din Romania implica o acceptare absoluta a tuturor invataturilor. Trebuie sa ne opunem acestei afirmatii intrucat e bine stiut faptul ca religia pe care copiii o invata in institutiile de invatamant este mai degraba o lectura fragmentara a unor anume conceptii, nefiind nici pe departe o indoctrinare nici chiar in ce ii priveste pe cei care practica religia ortodoxa (asa zisa religie de stat). Asadar, chiar si acestia, fie ca participa sau nu la orele de religie, au o libertate deplina in a-si manifesta convingerile.  Nici macar nu putem vorbi despre o promovare activa a religiei, poate pasiva (si daca aceasta exista, este din motive socio-culturale, poate chiar de integrare in societatea romaneasca si nu vorbim de o integrare religioasa) .

     Statul nu duce campanii antireligioase, nu gasim factorul prozelitism in societatea romaneasca, intrucat statul nu obliga si nu incearca sa convinga, cel mult ofera niste directii generale pe care cineva le poate accepta sau nu, nefiindu-i aplicabila nicio sanctiune.

     In concluzie, sustinem ca in conditiile in care societatea romaneasca ofera garantii in exercitarea oricarei credinte, nediscriminand in niciun fel, astfel fiecare avand dreptul de a-si manifesta propria convingere fie ea in cursul orelor de religie, fie in afara acestora, sa afirmam ca laicitatea statului este in pericol ni se pare o acuzatie putin prea indrazneata tinand cont in acelasi timp de evolutia religios- culturala prezenta in fiecare stat al lumii.


A2 (Bogdan Morosanu)

Ambele echipe au fost de acord cu impartialitatea statului in relatie cu religia. Prin urmare, mai trebuie dovedita legatura dintre predare a religiei in scoli si existenta unui oarecare impact asupra populatiei pentru ca impartialitatea sa inceteze a mai exista si, prin urmare ca afirmatorii sa castige aceasta dezbatere.

Voi atinge in discursul meu doua probleme:cea a contextului official al predarii si discriminarea provocata in acest mod, dar, contraargumentand la nivelul argumentului negator, cel al identitatii culturale care cuprinde, printre altele si valori religioase: Daca un element al unui stat sau al unui popor este strans legat de identitatea acestuia, concluzia nu este neaparat prezervatrea acelui status quo (putem lua ca exemple lunga istorie a persecutarii evreilor, sclavia americanilor de origine africana, chiar si situatia emblematica a romanilor transilvaneni sub dominatie austro-ungara. Toate sunt situatii cu semnificatii profunde ce definesc anumite popoare insa vedem ca nu vrem sa pastram aceste situatii in alte locuri decat in manualele de istorie). Deci, trecutul istoric nu determina in sine, precum un principiu, calitatea elementului religios din scoala. Pentru a concluzia dezbaterea trebuie sa revenim la argumentele afirmatoare.

1)Contextul official: participarea la aceste ore este volntara. Adevarat, dar, trebuie sa intelegem societatea prin o prisma realista, nu este de ajuns sa argumentam la nivel teoretic, “pe hartie”. O data ce un stat preda o anumita religie in scoala, intr-un mod confessional, el transmite un mesaj, constient sau inconstient, el isi asociaza imaginea si autoritatea cu acea religie. Precum unele reclame apeleaza la celebritati pentru a trimite un mesaj favorabil, la fel, contextul oficial al predarii religiei transimte populatiei un mesaj puternic. Trebuie sa intelegem ca, pana la urma, optional sau nu, existenta religiei in programa este un mesaj, el spune ca statul este deacord cu valorile si principiile acesteia si ar prefera ca societatea sa invete acea religie. Prin urmare, acea religie este promovata iar dezbaterea este castigata. A fi “impartial” este diferit de a nega acea religie care este de asemenea diferit de a promova acea religie.

2)Discriminarea provocata: Discriminarea este greseala logica a generalizarii. Este a fi convins ca grupul tau este extrem diferit de “ceilalti” iar cele doua grupuri sunt in competitie. Prin urmare, discrimini cand atribui merit unei persoane pe baza calitatilor grupului si nu ale individului. Predarea religiei din scoli este o amintire a acestor diferente. Daca, la orice alta ora, am pune elevii de o anumita religie sa paraseasca sala, efectul ar fi acelasi. Indiferent insa, cei care raman in institutie se vor simti ca si grupul official acceptat de catre stat. Considerati de asemenea, diametral opusi, celelalte grupuri vor fi percepute ca si straine, imorale chiar. Astfel, comportamentul extremist este incurajat. Nu toate persoanele sunt afectate astfel, insa, cei care sunt afectati sunt exact cei predispusi discriminarii si de aceea este important ca ei, in genere sa fie opriti. Acest lucru este cu atat mai grav cu cat cele mai rele elemente sunt incurajate. Pe de alta parte, o solutie in care toate religiile sunt predate nu este viabila. observam ca in ambele situatii, probabil mai mult in ultima, diferentele tot exista si sunt incurajate.

In concluzie, a fi impartial nu inseamna a preda si implicit a promova o religie, impreuna cu toate dezavantajele cauzate de pierderea laicitatii statului. A fi impartial ca si stat inseamna exact a “ignora” o religie, in cuvintele negatorilor. Doar in acest caz poate o religie sa se dezvolte independent de influentele statului, influente care apar o data cu predarea religiei in scoli.


N2 (Eusebiu Ioan Radulescu)

Voi incepe prin a spune ca e nevoie de mai mult decat un impact asupra cetatenilor in ce priveste predarea religiei in scoli pentru a cataloga un stat ca fiind impartial sau nu, intrucat asa cum coechipierul meu afirma statul este o realitate care contine elemente sociale care-si pun amprenta intr-un fel sau altul in constiinta fiecarui cetatean, un element de acest gen fiind religia predominanta care este predata in scoli, si nu doar in Romania, ci si in alte state laice. Nu impactul, nu influenta unei anumite conduite (in condtiile in care acesasta influenta chiar exista), respectiv predarea religiei catalogheaza un stat ca fiind laic sau nu, ci posibilitatea care este acordata fiecarei confesiuni de a-si manifesta sau nu credinta, nefiind discriminata astfel.

    In ce priveste exemplele date de adversarii nostri referitoare la identitatea nationala, acestea nu se incadreaza in contextul in care purtam aceasta dezbatere, intrucat toate cele exemplificate sunt chestiuni degradante, imorale, groaznice in sinea lor, si evident ca trebuie sa ramana in cartile de istorie. Nu acelasi lucru se poate spune despre religie, si  sunt convins ca oricine este de acord ca nu se incadreaza in cele mentionate. Asadar trecutul isotric-social-cultural determina si influenteaza statul in evolutia sa nu ca element intrinsec al laicitatii ci ca si element social prezent si viitor.

    Referitor la acel “context oficial” adus ca argument de oponentii nostri, trebuie sa fim intru totul in dezacord. Este bine stiut faptul ca religia isi pierde din puterea avuta odinioara, in special “religiile de stat” pierd din adepti tocmai din pricina elementului facultativ care caracterizeaza un stat laic si anume libertatea de alegere in manifestarea unei anumite credinte religioase sau in refuzul oricarei credinte religioase. Impactul predarii religie in scoli nu mai este nici pe departe un semnal de alarma la adresa laicitatii statului, intrucat acest impact este cvasi-inexistent. Valorile morale, doctrinale predate in scoli sunt fara doar si poate niste pure fictiuni, ele nu exista in mintea elevului care a terminat ciclul de invatamant obligatoriu. Si daca exista, prezenta acestor valori sunt indiscutabil in legatura cu educatia parintilor sau a celor apropiati, nicidecum in legatura cu invatura primita la scoala.

    Ca statul este de acord cu valorile si principiile religiei care se preda in scoli,adevarat sau nu, (desi sunt convins ca balanta inclina inspre neincredere, dar aici este o alta discutie), asta tot nu aduce atingere laicitatii statului, intrucat repet, mostenirea istorica, religioasa a fiecarui stat este indisolubil legata de evolutia acestuia, nimeni nu va putea nega vreodata “dreptul” statului de a aprecia sau nu anumite valori. Daca celelalte nu sunt discriminate, dimpotriva, sunt stimulate, atunci vorbim desigur de un stat laic.

     Daca vorbim despre discriminarea aparuta ca urmare a apartenentei la un anumit grup religios, tinand cont de faptul ca la scoala majoritari sunt cei care participa la orele de religie, asadar cei care sunt adeptii “religiei de stat”, aici nu vorbim decat despre caracterul social al omului, al statului, al timpului trecut. Alegi sa fi diferit, asadar beneficiezi de avantajele faptului de a fi diferit si suporti eventualele consecinte a faptului de a fi diferit, consecinta cum este discriminarea din partea unora, insa nu si din partea statului, este doar un factor uman cat se poate de normal in prezenta societate. Statul nu este laic fiindca cineva are prejudecati fata de o anumita religie? Cam mult as spune. Statul este laic fiindca nu are prejudecati fata de nicio religie? Fara discutii!

     Concluzionand, in cateva cuvinte, echipa negatoare sustine ca laicitatea statului presupune in primul rand un drept de optiune al cetateanului in ce priveste “simpatiile” religioase, fara a-si simti discriminata pozitia din partea statului, presupune o garantie in manifestarea propriei credinte din partea statului si bineinteles toate acestea trebuiesc apreciate nelasand in vant contextul cultural, isotric, social trecut si prezent. Prin simpla predare a religei in scoli cu caracter facultativ, laicitatea statului nu este atinsa!



Decizia:

George Maxim

Partea 1 – Comentarii generale si individuale

Runda este una echilibrata deoarece ambele echipe aduc argumente pertinente si rationamente valide dar si comit erori strategice si de logica.

Primul discurs afirmator prezinta 2 argumente: valorile si reciprcitatea. Al doilea argument este corect construit, dar primul sufera de 2 erori logice: falsa dilema si panta alunecoasa. Astfel, se considera ca optiunile elevului minoritar sunt indoctrinarea sau discrinarea pe baza unor lanturi cauzale care nu pot fi generalizate. La fel de probabil este ca acel copil sa ramana la ore si sa nu fie “indoctrinat” de conceptele predate, sa nu fie atent (ca la celelalte materii) sau sa nu fie discriminat datorita convingerilor sale religioase (prin analogie, un elev care este absolvit de la participarea la orele de sport din motive medicale este la fel de expus discriminarii). Nu am depunctat discursul afirmator pentru depasirea limitei de cuvinte deoarece acesta abatere este   de sub 1%.

Primul discurs negator pune in discutie conceptul de stat laic ca si spatiu de egalitate de libera exprimare dar comite o eroare strategica deoarece egalizeaza conceptele de “indoctrinare”, “educatie” si “informare”. Astfel, exista aceste diferente intre a forta un om sa adere la o serie de principii cu care nu este de accord, a educa un om in spiritual unor principii (fie ele si religioase) si a prezenta informatii despre o anumita religie. Totodata, o afirmatie de genul:” trebuie sa ne opunem acestei afirmatii intrucat e bine stiut faptul ca religia pe care copiii o invata in institutiile de invatamant este mai degraba o lectura fragmentara a unor anume conceptii, nefiind nici pe departe o indoctrinare nici chiar in ce ii priveste pe cei care practica religia ortodoxa (asa zisa religie de stat)” trebuieste dovedita pentru a constitui un argument valid.

Discursul conclusiv afirmator prezinta 2 puncte importante: neutralitatea statului si discriminarea. Din nou, argumentarea legata de discriminare presupune existenta unei majoritati rau-voitoare care cauta sa izoleze acea minoritate si a o persecuta in virtutea diferentelor de ordin confesional pe baza unui “comportament extremist”. Acest lant cauzal reprezinta mai degraba o suma de supozitii si mai putin un argument.

In final discursul negator incepe prin a confunda conceptul de laicitate cu cel de libera exprimare religioasa. Un stat laic este un stat care nu este influentat de valorile si principiile unei religii, fie ea si cea majoritara si traditionala si garanteaza oricarui cetatean libera exprimare a convingerilor religioase proprii (un exemplu “extrem”- Germania nazista a fost un stat laic dar nu acorda drept de libera exprimare religioasa). Totodata, pentru a invoca trecutul istoric acesta trebuie acceptat in totalitate, inclusive aspectele mai putin placute (implicarea Romaniei in Holocaust, miscarea legionara incurajata de o politica extremist-ortodoxa etc.). Punctul crucial al dezbaterii este afirmatia: “alegi sa fi diferit, asadar beneficiezi de avantajele faptului de a fi diferit si suporti eventualele consecinte a faptului de a fi diferit, consecinta cum este discriminarea din partea unora, insa nu si din partea statului, este doar un factor uman cat se poate de normal in prezenta societate”. Rolul statului este a minimiza pe cat posibil orice fel de discriminare a propriilor cetateni nu de a accepta “mioritic” existenta acesteia. Mai mult, in contextul de fata concluzia logica este ca statul permite creearea unui astfel de cadru in care eventuale discriminari pot avea loc (in cazul cel mai nefavorabil prin incurajarea celor care educa) si ca acest lucru trebuie acceptat ca fiind inevitabil.

Partea 2 – Verdict si punctaje

Cateva remarci generale:

  • Construiti argumente simple, directe si clare
  • Folositi dovezi nu doar rationamente “de bun simt”
  • Analizati pana la capat implicatiile logice ale argumentelor aduse

 Avand in vedere ca argumentul “reciprocitatii / neutralitatii” a fost considerat de ambele echipe ca fiind aria de conflict majora si ca el a fost aparat cu success prin demonstrarea de catre afirmatori a efectelor practice care contribuie la afectarea reciprocitatii Stat - Biserica, VERDICTUL MERGE CATRE ECHIPA AFIRMATOARE.

Vorbitor

Continut

Strategie

Stil

Total

A1

14

8

3

25

N1

12

7

4

23

A2

14

7

4

25

N2

11

8

4

23

A1 -> 25 puncte
N1 -> 23 puncte
A2 -> 25 puncte
N2 -> 23 puncte
Castiga echipa:

161 kg de Bogdan (afirmatori)


Vrem parerea ta! Pentru asta, trebuie sa te loghezi.

Un proiect
Ardor
Finanțatori
Open Society Foundation
MemoPlus
Parteneri
Policy Center
British Council
Europuls
Ce-Re
Prime Romania
Centrul pentru jurnalism independent
Aisec
Cogitus
Foreign Policy
Elsa
Voluntari pentru idei si proiecte
Trust
Leap
Asociatia young initiative
Asjc
Osut
Susținători Parteneri instituționali
Parteneri media
HotNews
Romania Pozitiva
Think Outside The Box
Carevasazica
Studentie.ro
startub.unibuc.ro
Iasi fun
Ziarul de Iasi
KissFm
Acest proiect este finantat cu sustinere din partea Comisiei Europene. Aceast publicatie [comunicare] reflecta doar vederile autorului, iar Comisia nu poate fi facuta responsabila pentru utilizarea informatiei pe care o contine.