Login  Register
Email:

Pass:

forgot password?

Email:

login?

'Andrei si Mihaela' (afirmatori) vs 'Ioana si Ioana' (negatori)

A1 (Andrei Stan)

România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane sunt garantate “ Constitutia Romaniei Articolul 1 Alineatul 3

Libertatea gândirii şi a opiniilor, precum şi libertatea credinţelor religioase nu pot fi îngrădite sub nici o formă. Nimeni nu poate fi constrâns să adopte o opinie ori să adere la o credinţă religioasă, contrare convingerilor sale. “ Constitutia Romaniei Articolul 29 Alineatul 1

 

 

Mai putem vorbi oare de libera dezvoltare a personalitatii umane atunci cand inca din clasele primare copiilor le este predata religia ortodoxa in scoli neoferindu-le o alta alternativa? Putem vorbi oare de o libertate religioasa cand nici o scoala de stat din Romania nu ofera posibilitatea predarii unei alte religii decat cea ortodoxa incalcand astfel drepturile fundamentale garantate de Constitutia Romaniei? Raspunsul este NU.

Personalitatea umana se dezvolta odata cu varsta, odata cu dobandirea unei experiente de viata, abia la o varsta mai inaintata ajungem in situatia de a gandi pentru noi insine si de a contesta ce suntem invatati, de a ne forma o alta parere. Cum poate un copil de 8 ani sa aleaga in ce crede? Raspunsul este simplu : nu poate sa aleaga , el crede ce ii spune profesorul la scoala pentru ca i s-a spus ca asta trebuie sa faca, astfel biserica ortodoxa are la indemana o arma puternica , indoctrinarea , deci libera dezvoltare a personalitatii umane dispare, copiilor le este spus in ce sa creada inca din scoala si sunt invatati ca cei ce nu adera credintei ortodoxe sunt pacatosi si, confom Bibliei, vor ajunge in infern.

 

Mai putem spune ca Romania este un stat laic fara o religie oficiala? Teoretic da, practica insa ne arata cu totul si cu totul altceva. Se poate vedea clar cum religia ortodoxa este impusa in scoli , cum la inscrierea copiilor in scoala parintilor nu le este data optiunea de a alege pentru acestia ,daca sa faca sau nu educatie religioasa sau ce fel de educatie religioasa sa primeasca copii lor, deoarece acest lucru ar insemna un efort administrativ in plus. Educatie religoasa, intr-un stat care se vrea secular, nu ar trebui sa se restranga doar la predarea religiei ortodoxe ci ar trebui sa existe sub forma unei materii ce preda istoria religiilor pentru a le oferi tinerilor posibilitatea de a intelege diferentele, asemanarile ca mai tarziu, sa poata face o alegere fundamentata. Educatie religoasa nu ar trebui predata copiilor aflati la o varsta frageda si usor influentabili deoarece in acel moment li se ia dreptul de a alege pentru ei insisi. Putem lua exemplul Italiei, locul nasterii bisericii catolice, unde educatia catolică religioasă este materie optionala si nu este impusa copiilor.

 

Da laicitatea statului roman este afectata de predarea religiei in scoli, afectand libertatea omului de a alege si fiind in contradictie cu Constitutia Romaniei.


N1 (Ioana Coman -voluntar)

E timpul sa afirmăm că predarea religiei in şcoli pune in pericol laicitatea statului român?

N1

Viziunea echipei negatoare: In Romania programa si modul de realizare a orei de religie sunt in continua schimbare. Inainte ora de religie era obligatorie, acum este facultativa si nu ingradeste dreptul de alegere. Deci ora de religie evolueaza spre mai bine. Ora de religie este totodata si o ora de educatie etica, contine si un modul de istorie a religiilor.

 

  1. 1.       Studiul religiei este facultativ

In Romania studiul religiei este facultativ, ceea ce inseamna ca elevul are libertatea de a alege. Ramane la latitudinea fiecarui elev daca vrea sau nu sa studieze aceasta materie care pentru majoritatea, daca nu chiar pentru toti este o ora ce ii va ajuta sa se integreze intr-o societate multiculturala.

In Romania, pentru elevii cu varsta sub 16 ani parintii opteaza pentru studiul religiei si pentru alegerea religiei studiate, iar dupa 16 ani elevul are libertatea de a alege singur. 16 ani este o varsta in care s-au acumulat cunostinte atat de la scoala cat si din familie, carti, internet si diverse surse, astfel ca elevul are o parere conturata despre religii si poate lua decizii. [2] 

 

  1. 2.       In scoli nu se preda o singura religie, ci mai multe, in functie de alegerea elevului.

Sistemul educational romanesc prevede programa pentru diferitele culte: crestin-ortodox, greco- catolic, evanghelica, cultul adventist, etc. [1]

Doresc sa fac si o evidentiere la cele spuse de afirmatori (“Putem vorbi oare de o libertate religioasa cand nici o scoala de stat din Romania nu ofera posibilitatea predarii unei alte religii decat cea ortodoxa incalcand astfel drepturile fundamentale garantate de Constitutia Romaniei?”). In primul rand nu au sustinut aceasta afirmatie prin dovezi, aceasta afirmatie dovedindu-se si falsa caci exista programe si se predau mai multe religii in scoli. Daca religia crestin-ortodoxa este cea predominanta (aproximativ 89% in Romania), asta nu inseamna ca este si singura. A se face distinctie intre religie alesa si religie impusa. Un elev are 3 posibilitati: invata religie la scoala, se poate ruga si studia si in alte locuri diferite de scoala, un exemplu fiind biserica, din aceste locuri putand lua un atestat pentru a confirma prezenta si invataturile deprinse,  sau nu studiaza deloc.

 

  1. 3.       Programa la disciplina religie  include si ore de istorie a religiilor

Afirmatorii au venit cu intrebarea “Cum poate un copil de 8 ani sa aleaga in ce crede?”  Raspunsul la aceasta intrebare vine acelasi din partea ambelor echipe: nu poate. Dar cum va alege acesta in ce crede daca nu I se prezinta nicio religie la scoala? In primul rand educatia, religia este “transmisa” de la familie, iar apoi continuata la scoala. La ora de religie, in programa sunt prevazute si ore de istorie a religiilor unde se prezinta mai multe religii si se ofera diverse informatii. Abia dupa ce acumuleaza anumite cunostinte, elevul are toata libertatea sa isi aleaga in ceea ce crede si sa opteze spre a face sau nu religia, iar daca da sa opteze pentru ora de religie dorita.

 

  1. 4.       Studiul religiei educa spiritul tolerantei si este si o ora de educatie etica

In Franta, separarea dintre biserica si stat este aproape completa, iar religia este exclusa din toate locurile publice, incluzand scolile. Pana in 2002, aceasta excludere era toatala dar in urma unor rapoarte care aratau cresterea intolerantei elevilor la alte religii, bazata pe necunoastere, curriculumul scolar a inceut sa cuprinda si date religioase. In Anglia elevii primesc instruire non –confesionala, pluri-religioasa, cu implicarea reprezentantilor bisericii in crearea unei programe de studiu echilibrate. De asemenea, in Romania elevii au 1 modul din 5 legat de educatia inter-religioasa. In Romania programa evolueaza din ce in ce mai mult de la o educatie confesionala catre una non-confesionala.

Mai mult, indiferent de religia alesa, ora de religie este si o ora de educatie etica, unde elevii invata sa fie toleranti si sa aplice invataturile studiate. Desi in Romania exista 7 programe diferite de studiu pentru mai mult de 7 culte diferite, setul de obiective cadru este comun pentru programele scolare de religie ale tututror celorlalte culte. [1] Practic, toate religiile ne spun “este bine sa faci bine”, si acest bine nu difera de la un cult la altul.  Exemplu de VALORI SI ATITUDINI comune: “Respect si intelegere fata de semenii de alte credinte si convingeri”, “grija fata de aproape”.

Astfel, echipa negatoare sustine faptul ca studierea religiei nu intra in contradictie cu principiul laicitatii in Romania, ora de religie fiind facultativa, o ora de educatie etica, iar programa orei de religie in continua schimbare spre bine.

 [1] http://www.edu.ro/index.php/articles/search?articles_fields[title]=1&q=programa+religie

[2] LEGEA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR

TITLUL I - DISPOZIŢII GENERALE

Art. 10. (1) Planurile cadru ale învăţământului primar şi gimnazial includ religia ca disciplină şcolară, parte a trunchiului comun.

(2) Elevul, cu vârsta de până la 16 ani, cu acordul părintelui sau al tutorelui legal instituit, alege confesiunea şi religia pentru studiu; elevii, în vârstă de peste 16 ani, aleg singuri confesiunea şi religia pentru studiu.

(3) La solicitarea scrisa a parintelui sau a tutorelui legal instituit al elevului de pana la 16 ani, respectiv la scolicitarea scrisa a elevului de peste 16 ani, elevul poate sa nu frecventeze orele de religie. In acest caz, situatia scolara se incheie fara aceasta disciplina. 


A2 (Mihaela Sbera)

E timpul sa afirmăm că predarea religiei in şcoli pune in pericol laicitatea statului român?

 

Desi apreciem argumentele puternice ale negatorului 1, echipei noastre ii revine datoria de a pleda pentru varianta contrara.

 “In Romania studiul religiei este facultativ, ceea ce inseamna ca elevul are libertatea de a alege.” Prevederea conform careia se poate solicita ca elevul sa nu frecventeze orele de Religie este insuficienta in conditiile in care, in practica, scolile, din motive administrative, sunt extrem de reticente in a informa elevii si parintii si de a accepta o astfel de optiune. Parintii elevilor cu varsta de pana la 16 ani nu sunt intrebati daca vor ca acestia sa studieze sau nu aceasta materie,iar elevilor care depasesc aceasta varsta nu le este comunicat faptul ca studiul religiei este facultativ si ca pot renunta oricand la aceasta materie fara sa ii afecteze intr-un fel sau altul. Lipsa unui mecanism de inscriere voluntara, pe baza unei decizii informate a parintilor si a elevilor, instaureaza obligativitatea de facto a studierii Religiei in scoala, fapt ce violeaza art. 29 al. (1) din Constitutie.

 

“In scoli nu se preda o singura religie, ci mai multe, in functie de alegerea elevului.” Este adevarat ca in primele ore de Religie profesorul intreaba daca exista elevi care sunt de alta religie insa daca exista nu li se da posibilitatea de a studia in scoala respectiva religia lor. Acestia sunt tratati altfel decat ceilalti elevi in sensul ca obtin cu o mai mare usurinta note mari sau pur si simplu sunt exclusi de la studiul acestei materii. Intrucat in majoritatea scolilor din Romania se studiaza religia ortodoxa, pentru a avea posibilitatea de a studia alta religie, elevii ar trebui sa se inscrie la scoli cum ar fi Scoala Catolica sau alte insitutii de acest gen.De cele mai multe ori, orele de religie fiind plasate in mijlocul zilei, administratiile scolare ar trebui sa poata oferi copiilor care nu participa la ora de Religie alternative educationale, lucru pentru care nu sunt, de obicei, pregatite.

 

 “Programa la disciplina religie  include si ore de istorie a religiilor.” Acest lucru este adevarat insa timpul rezervat acestei parti din materie este insuficient pentru ca un elev sa dobandeasca cunostintele necesare si suficiente pentru a putea hotari daca sa studieze sau nu religia si sa opteze pentru ora de religie dorita. Ar trebui sa se puna accent nu numai pe studiul ortodoxismului ci si pe cunostarea si intelegerea celorlalte religii care sunt la fel de importante si care ne ajuta sa fim mai toleranti unii cu ceilalti.

 

“Studiul religiei educa spiritul tolerantei si este si o ora de educatie etica.” Este adevarat ca studiul religiei implica si educatie etica insa mai mult in spiritul crestin,valorile religioase fiind diferite de la o religie la alta. Nu toate promoveaza toleranta fata de alte religii,exemplu ar fi islamul care,prin Coran, exclude cu vehementa aceasta idee.

 

Echipa afirmatoare nu sustine faptul ca nu ar trebui sa existe ore de Religie in scoli ci faptul ca acestea nu ar trebui sa fie obligatorii si ca elevii ar trebui sa aiba reala posibilitate de a opta pentru a studia sau nu aceasta materie precum si pentru religia pe care doresc sa o studieze. Obligativitatea studiului unei anumite religii in scoli pune in pericol laicitatea statului roman.

 

Surse:

http://oradereligie.3x.ro/programa.htm

http://www.presalocala.com/2011/03/13/cum-ar-trebui-predata-religia-in-scoli/


N2 (Ioana Coman -voluntar)

Echipa negatoare are deosebită placere de a încheia această dezbatere aducând ultimele clarificări şi răspunsuri în discuţie. 

 Ceea ce negatorii susţin şi anume faptul că  din vină părinţilor, din vină şcolii sau din cauza altor factori elevul nu are libertate deplină în a alege dacă să studieze sau nu oră de religie. Această afirmaţie se bazează doar pe presupuneri. Aceştia presupun că şcoală nu îi informează pe elevi că au posibilitatea de a nu face oră de religie, ceea ce este greşit deoarece fiecare elev are obligaţia de a-şi manifestă această opţiune . Mai mult, referitor la faptul că nimeni nu îi întreabă pe părinţii copiilor sub 16 ani despre posibilitatea nestudierii acestei ore, asta nu înseamnă că libertatea lor de alegere este îngrădită ci părinţii au singuri datoria să se informeze şi să le ofere copiilor cea mai bună educaţie, din punctul lor de vedere. 

 De asemenea din nou afirmtiile echipei adeverse se bazează pe presupuneri. Aceştia susţin că elevi sunt obligaţi să studieze religia ortodoxă indiferent de cult, deoarece ar fi prea multă bătaie de cap să studieze propria lor religie. Am arătat în cazul nostru că elevii din punct de vedere legal au această posibilitate, şi anume se pot duce la sfârşitul săptămânii, sau când îşi programează aceştia, în şcoală, sau într-o altă locaţie(biserică, moschee..) să studieze propria lor religie, apoi aducând doar o adeverinţă la şcoală pentru a dovevi asta. Mai mult, fiind în procente foarte mici, cei de alte religii în afară de creştin-ortodoxă şi catolici şi altele cu procente mai mari, ar fi ineficient să fie un profesor de alte culte în fiecare şcoală. De exemplu să zicem că într-o şcoală există doar un elev Baptist, în alte şcoli adunate încă 10, iar în rest nu mai sunt. Şcoală nu are cum să-I asigure doar elevului respective o oră (fiind singur cu profesor) ci vor face orele împreună cu ceilalţi elevi, când stabilesc. 

 Referitor la capitolul de studierea a istoriei religiilor acesta este studiat atât la oră de religie, cât şi la oră de istorie şi nu acesta ar fi singurul factor sau factorul major ce îi influenţează pe elevi în alegerea unei religii sau a alteia. 

 Considerăm că actuală programă, care este în continuă schimbare, promoveza valori cum ar fi educaţia în spiritul toleranţei şi promoveza valori morale general valabile pentru toate religiile. Această educaţie inter-religioasă este foarte improtanta, mai ales la elevi, pentru a-i educa pe ăştia într-un spirit non-discriminatoriu şi pentru a le transmite anumite pilde, învăţături morale care îi ajută pe aceştia să se formeze că oameni.

 Concluzia din final a afirmatorilor şi practic filosofia cazului lor ne susţine idea echipei şi anume că oră de religie este una benefică pentru aducarea elevilor şi ea într-adevăr nu trebuie să fie obligatorie de aceea în momentul de faţă este trecută în legea învăţământului că o oră opţională. Cazul afirmator a fost bazat mai mult pe presupuneri, cu afirmaţii nesusţinute suficient de dovezi,  acesta chiar sustinand in unele locuri cazul afirmator. Astfel, consideram ca negatorii au castigat, si au aratat ca ora de religie nu intra in contradictie cu principiul laicitatii intrucat aceasta ora este o ora binevenita pentru elevi in care se preda si istoria religiilor, valori morale universal valabile, educatie etica si de  asemenea aceasta ora este facultativa si tine de alegerea elevului daca doreste sau nu sa participe la ora. 



Decizia:

Radu Stoita

Unul din rolurile importante ale primului discurs din meci, al A1, este să delimiteze terenul de joc şi să ofere negatorilor premisa unei dezbateri echilibrate.

Discursul A1 din acest meci, dacă ar fi să-l rezum într-o frază, ar fi: Obligativitatea studierii unei singure religii in scolile dintr-o ţară care recunoaşte libertatea confesională e greşit; impunerea unui singur punct de vedere la o vârstă impresionabilă e de asemenea greşit.

Raţionamentul e fără cusur, dar discursul per ansamblu are câteva probleme:

. Argumentele sunt nesusţinute de dovezi (extrem de important)

.Conţine una dintre cele mai mari greşeli tactice ce se pot face în debate: „nici o şcoală de stat nu oferă posibilitatea predării unei altei religii decât cea ortodoxă”. Să subliniem „nici o şcoală”. E o greşeală pentru că, argumentând în extreme, îţi închizi singur o portiţă de scăpare, de care poate o să ai nevoie. Nu e o greşeală de logică, atenţie, ci doar de strategie.

Am apreciat la A1 alternativa oferită: studiul istoriei comparate a religiilor.

Discursul A1 nu se achită de rolul menţionat mai sus, pentru că nu e bine documentat, aspect ce iese la iveală la N1.

N1 arată foarte uşor, iar A2 acceptă, că studiul religiei nu e obligatoriu => primul argument afirmator cade.

Mai departe, discursul N1 curge magistral. Am apreciat în mod deosebit structura clară, fineţea argumentelor, documentarea lor. Drept dovadă, A2 acceptă să urmărească aceeaşi structură => N1 dă, de fapt, tonul dezbaterii, A1 fiind doar o introducere în subiect.

Foarte elocventă introducerea,  mi-a plăcut argumentul cu rolul religiei în şcoli (toleranţă, etică, etc),  un discurs excelent!

A2, pus în faţa inevitabilului (iată la ce sunt bune dovezile) nu are încotro decât să accepte că studiul religiei e facultativ. Şi încearcă să minimalizeze fiecare argument al N1 – oricum nu se face, oricum nu se ştie, oricum nu-i suficient, oricum nu se vrea.

Ce-am apreciat: cum a sesizat potenţiala problemă a alternativelor educaţionale pentru cei de altă religie decât majoritară, care n-au ce face în respectiva oră ce nu-i priveşte, şi observaţia vis a vis de argumentul toleranţei, cu Islamul.

Problema principală a A2 este lipsa contraargumentelor. Minimalizarea şi presupunerea, în lipsa unor premise logice sau a unor dovezi, nu poate fi considerată contraargument, ci doar o afirmaţie. Greşeala tactică vine la final, când acceptă rolul benefic al orelor de religie, cu condiţia să nu fie obligatorii,  când, cu câteva paragrafe mai sus, era de acord ca sunt facultative.

N2 observă foarte bine slăbiciunea principală a A2, şi reconstruieşte atacul negator, dezvoltând la fel de structurat ca N1 fiecare argument adus, în lumina obiecţiilor A2.

 

 

Fără drept de apel, meciul e câştigat de echipa Negatoare. Afirmatorii au pornit argumentaţia de la o premisă pe care au acceptat-o ca fiind falsă, la A2 (facultative, nu obligatorii), şi meciul s-a cam terminat acolo.

Sugestii: pentru N2, înţeleg că a fost scris în grabă discursul, dar atenţie la exprimare – „Aceştia” e de preferat, în loc de „ăştia”. Pentru A1: documentează moţiunea înainte de a face argumentele, nu invers. A2 – chiar dacă nu te contraziceai la final, tot nu conta pentru decizie, dar contează la calitatea şi puterea de persuasiune a discursului, ca să nu mai vorbim de punctaje. Mai multă atenţie = punctaje mai mari.

N1 – clar, coerent, documentat. Bravo!

Punctaje:

A1 – 16 Stil 4 Continut 8 Strategie 5

N1 – 25 Stil 4 Continut 15 Strategie 10

A2 - 15  Stil 4 Continut 8 Strategie 4

N2 – 23 Stil 3 Continut 15 Strategie 10

A1 -> 16 puncte
N1 -> 25 puncte
A2 -> 15 puncte
N2 -> 23 puncte
Castiga echipa:

Ioana si Ioana (negatori)


Vrem parerea ta! Pentru asta, trebuie sa te loghezi.

Un proiect
Ardor
Finanțatori
Open Society Foundation
MemoPlus
Parteneri
Policy Center
British Council
Europuls
Ce-Re
Prime Romania
Centrul pentru jurnalism independent
Aisec
Cogitus
Foreign Policy
Elsa
Voluntari pentru idei si proiecte
Trust
Leap
Asociatia young initiative
Asjc
Osut
Susținători Parteneri instituționali
Parteneri media
HotNews
Romania Pozitiva
Think Outside The Box
Carevasazica
Studentie.ro
startub.unibuc.ro
Iasi fun
Ziarul de Iasi
KissFm
Acest proiect este finantat cu sustinere din partea Comisiei Europene. Aceast publicatie [comunicare] reflecta doar vederile autorului, iar Comisia nu poate fi facuta responsabila pentru utilizarea informatiei pe care o contine.