Login  Register
Email:

Pass:

forgot password?

Email:

login?

'Irina si Maria 3e2' (afirmatori) vs 'Bogdan si Maria' (negatori)

A1 (Maria Ionita)

Pentru a putea dezbate această temă vom defini sintagma stat laic prin stat care este neutru la religie [1]; deoarece indivizii au dreptul la libertatea de conştiinţă, religia este o problemă personală, nu publică. Prin pune în pericol înţelegem transformarea unui deziderat legitim într-unul declarativ, dar lipsit de conţinut; teoretic şi iluzoriu în loc de practic şi efectiv [2]. Termenul religie nu poate fi definit în mod obiectiv, iar asta ajută cazul nostru.

Cazul nostru va ataca problema predării religiei în şcoli prin două argumente: unul principial şi unul legat de implementare. Noi ar trebui să câştigăm acest meci dacă rămâne în picioare argumentul principial. Dacă argumentul de principial este dărâmat, negatorii vor trebui să prezinte un sistem alternativ în care predarea religiei să nu pună în pericol laicitatea statului român. În caz contrar, ar trebui să se considere că, deşi principial s-ar putea preda religia fără afectarea laicităţii, dezideratul este imposibil de implementat în realitate. Mai trebuie menţionat că această dezbatere nu pune în discuţie oportunitatea statului laic ci numai conflictul dintre predare şi laicitate.

Implementarea predării religiei în şcoli încalcă neutralitatea statului. Satul încalcă această neutralitate prin faptul că presupune că părinţii elevului vor ca el să facă religie şi îi obligă să depună o cerere ca să renunţe la aceasta. Deşi predatul religiei este un drept [3], persoana îndreptăţită este obligată să participe dacă părinţii nu renunţă în scris. Această situaţie este atipică şi denotă interesul statului pentru transformarea „dreptului” în obligaţie. Este normal ca persoanele îndreptăţite să ceară drepturile pozitive nu să fie obligate să se „bucure” de ele. În acelaşi timp, elevii care nu fac religie, sunt discriminaţi faţă de ceilalţi elevi deoarece situaţia lor şcolară se încheie fără o notă (care ştim că în cvasi-totalitatea cazurilor este 10). Elevii din culte nerecunoscute de stat sau atei au o notă în minus, acest fapt demonstrând din nou lipsa de imparţialitate a statului în problema religiei. Problema cultelor nerecunoscută adaugă la lipsa de imparţialitate a statului. Deşi există culte nerecunoscute de statul român, ai căror membri plătesc impozite ca toţi ceilalţi cetăţeni, copiii cu această religie nu pot beneficia de educaţie religioasă conform credinţelor proprii. În acest fel neutralitatea statului există doar faţă de cele 18 religii recunoscute [5]. Aceasta este o problemă foarte gravă pentru că fie statul recunoaşte toate religiile care există în România, fie renunţă la pretenţia de neutralitate. Cum prima variantă este imposibilă datorită varietăţii infinite de religii şi credinţe religioase şi a imposibilităţii definirii obiective a acestora [6], nu rămâne decât să recunoaştem că statul nu poate fi laic dacă acordă dreptul predării numai unor religii după nişte criterii arbitrare. Alături de toate acestea, religia predată are un caracter intolerant care contravine statului laic după cum se poate observa din conţinutul diverselor manuale utilizate[7].

Din punct de vedere principial, religia predată în şcoli contravine principiului libertăţii conştiinţei care este o altă faţetă a caracterului laic al statului [7]. Religia este o problemă personală. Prin predarea instituţionalizată a acesteia se înlocuieşte dezvoltarea unei concepţii proprii a fiecărui individ cu viziunea oficială a instituţiei cultului respectiv. De exemplu, mulţi creştini cred în evoluţie, dar la religie li se va preda creaţionism. Astfel, se impune punctul de vedere al bisericii (în colaborare cu care se elaborează programa) în faţa unei viziuni mai nuanţate. Biserica îşi păstrează astfel dogma, iar ideile sunt împiedicate să se dezvolte şi să evolueze. Practic în arena dezbaterii publice, ideile bisericii au o voce în plus deoarece aceasta are dreptul să predea în şcoli ideile sale. În acelaşi timp, evoluţionismul a fost eliminat din programă. Statul se implică astfel nu numai în competiţia dintre culte ci şi în competiţia dintre explicaţiile religioase şi cele ştiinţifice. Neutralitatea statului este compromisă prin urmare prin acordarea dreptului unei instituţii să predea drept corectă o viziune religioasă proprie.

Din cele două puncte de vedere rezultă că laicitatea statului este pusă în pericol de predarea religiei în şcoli deoarece acesta îşi pierde neutralitatea vizavi de religii şi de alte idei aflate în spaţiul public şi pentru că religia este impusă în mod indirect elevilor prin dezavantajele pe care aceştia le au dacă renunţă. Este timpul să afirmăm că predarea religiei în şcoli compromite laicitatea statului.

[1] ^ Madeley, John T. S. and Zsolt Enyedi, Church and state in contemporary Europe: the chimera of neutrality, p. 4, 7. , 2003 Routledge

[2] CEDO a condamnat Romania in 2010 la plata a 3,6 milioane euro pentru incalcarea dreptului la proprietate, para. 3  http://www.hotnews.ro/stiri-esential-8216107-cedo-condamnat-romania-2010-plata-3-6-milioane-euro-pentru-incalcarea-dreptului-proprietate.htm

[3] Art. 18 Legea 1/2011

[4] Art. 3 Legea 489/2006

[5] Anexa la Legea 489/2006 şi http://alexandrinachelu.wordpress.com/2010/07/18/cultele-religioase-in-romania/

[6] http://listverse.com/2009/09/10/10-extremely-weird-religions/

[7] http://www.hotnews.ro/stiri-esential-2494574-invata-copiii-din-manualele-religie-pedeapsa-divina-calca-masina.htm

[8] Legea 489/2006


N1 (Bogdan Talvar)

Intr-adevar, prin stat laic se poate intelege un stat neutru la relgie, insa credem de cuviinta ca aceasta exprimare este putin nepotrivita, in sensul ca prin stat laic, se intelege un stat care nu se implica, prin intermediul fundamentalismului religios, in viata cetatenilor, lasand in grija altor institutii (Parlament, politie, justitie) trasarea regulilor generale pentru o conduita si o viata normala a cetatenilor. Romania nu poate fi considerata o tara neutra la religie, deoarece majoritatea cetatenilor sai sunt crestini-ortodocsi, iar acest lucru scoate cu siguranta tara noastra din sfera neutralitatii.

            Suntem de parere ca predarea religiei in scolile din tara noastra nu afecteaza sub nicio forma laicitatea statului, fiind practic o chestiune complet paralela. Aceasta materie, in primul rand trebuie privita mai degraba ca o “istorie a religiei”, decat o indoctrinare, deoarece, dupa cum toti ne aducem aminte, materia aceasta a fost mereu o insiruire placuta de istorisiri, de natura a ne dezvalui secretele “cultului” din care cu totii ne mandrim ca facem parte.

            Din punct de vedere legal, situatia este relativ simpla, fiind reglementata corespunzator de legislatia in vigoare. Legea Educatiei, nr 1/2011, in art. 18, alin 2 spune ca “ La solicitarea scrisa a elevului major, respectiv a parintilor sau a tutorelui legal instituit pentru elevul minor, elevul poate sa nu frecventeze orele de religie. in acest caz, situatia scolara se incheie fara disciplina Religie. in mod similar se procedeaza si pentru elevul caruia, din motive obiective, nu i s-au asigurat conditiile pentru frecventarea orelor la aceasta disciplina.”;  asadar, participarea la disciplina religie, devenind facultativa.

            De asemenea, un alt act normativ, de data aceasta mult mai important decat legea invatamantului, si anume: CONSTITUTIA, stabileste drepturile pentru persoanele apartinand altor religii, in art 6. : (1) Statul recunoaşte şi garantează persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale dreptul la păstrarea, la dezvoltarea şi la exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase.

          Consideram de cuviinta ca o discutie pe teme juridice nu isi mai are rostul, nefiind cazul, in legislatia Romana, de acte normative care sa afecteze laicitatea tarii noastre

        Din punct de vedere al principiilor si moralitatii, insa, discutiile pot continua la nesfarsit, fiind de notorietate faptul ca religia a nascut si va naste mereu puternice controverse.

Analizand spusele colegilor nostri, tindem sa nu fim de acord cu afirmatia conform careia religia predata in scoli ar contraveni principiului liberatatii constiintei sau cum ca predarea institutionalizata a acesteia ar afecta dezvoltarea unei conceptii proprii a fiecarui individ. In primul rand, pentru a avea o conceptie, o opinie personala trebuie mai intai sa cunosti toate laturile problemei pe care incerci sa o rezolvi. Iar religia predata in scoli asta face: prezinta copiilor, viziunea bisericii ortodoxe asupra modului in care viata a fost create.

        De asemenea, niciun copil nu este impiedicat, de statul Roman, sa citeasca Cor'ān-ul, sau sa intre intr-o biserica catolica si sa asiste la o slujba, rugand-ul apoi pe preot sa ii prezinte viziunea catolica a creeri lumii.

            De fapt, daca putem sa o privim sub alta lumina, este incercarea disperata a societatii de a pastra vie o traditie care de-a lungul istoriei a unit oamenii si a pastrat echilibrul in societate. Si in final, sa nu uitam ca cele mai mari sarbatori ale tarii noastre, si nu numai, sunt date de religie.

In plus putem lua in calcul perioada comunista cand elevilor le era interzisa religia in scoli,respectiv mersul in biserica, lucru pe care oemenii nu-l agreau; aceasta ne trimite cu gandul la faptul ca nu se doreste sau nu va fi acceptata ideea conform careia religia ar trebui scoasa din scoli, adica,revenind la spusele din primul paragraf, trebuie sa tinem cont de faptul ca majoritatea romanilor este crstin-ortodoxa,asta neimpiedicand celelalte religii sa se manifeste.

In concluzie,din cele analizate putem spune ca laicitatea statului nu este pusa in pericol prin predarea religiei in scoli, din discursul nostru reiesind clar ca Romania isi apara valorile supreme consecrate in art. 3 din Constitutie.


A2 (Irina Naraevschi)

Un stat laic este unul care nu este influentat si care nu influenteaza religia. Prin stat intelegem administratia si toate institutiile care il compun, inclusiv parlamentul (puterea legislativa); acestea trebuind sa pastreze o atitudine impartiala. Sarcina statului este sa reprezinte interesele tuturor cetatenilor, protejand, daca este nevoie, minoritatile de tirania majoritatii. Asadar, laicitatea statului roman este afectata de  favorizeazarea religiei majoritatii.

Dupa cum a aratat si A1, predarea religiei nu este fara consecinte (vezi eliminarea evolutionismului din programa). Cu toate ca ar putea fi “o istorie a religiilor”  - dupa cum i-ar placea echipei negatoare sa creada, contrar sursei citate de noi -, de cele mai multe ori aceasta este o ora de aprofundare a cultului crestin-ortodox si de denigrare a altor culte. Aceasta viziune este clar una obtuza, care nu ia in calcul diversitatea culturala dintr-o sala de clasa. Mai mult decat atat, neparticiparea la aceste ore de curs este penalizata, pentru ca media de la religie (de obicei 10) contribuie la media generala a elevului. Nu exista posibilitatea de inlocuire a acestei materii cu un alt optional sau activitate [1], drept care, intre doi elevi cu note egale, cel care face religie va fi avantajat pentru ca are o medie de 10 in plus.

Argumentul legislativ adus in discutie de echipa negatoare este in cea mai mare parte irelevant, singura componenta care este realmente importanta este aceea legata de dreptul garantat de constitutie de a avea o religie. Problema de fond aici nu este daca cetatenii au sau nu acest drept, pentru ca il au, ci daca acest drept ar trebui sa le fie impus, mai mult decat atat, daca ar trebui sa fie institutionalizata dezvoltarea spirituala personala a fiecaruia. Pozitia negatoare conform careia un elev ar trebui sa cunoasca mai intai “toate laturile problemei” este una viciata, intrucat astazi in scoli nu este prezentata o viziune pluralista egala si neutra asupra religiei, care ar putea ajuta la a cunoaste mai multe pareri. Daca trebuie sa ramana la latitudinea copilului sa citeasca Cor\\\'ān-ul, sa intrebe un preot catolic sau budist, atunci credem noi ca este nedrept sa creem o stare implicita in care statul ofera tratament preferential unei religii care sa aiba asigurata transmisterea mesajului religios. Este foarte greu sa incepi sa cauti informatii despre o religie care nu numai ca nu stii ca exista, dar nu este recunoscuta de stat, astfel chiar daca un elev s-ar regasi in dogma acesteia, ar fi etichetat ca un sectant. Este evident ca aceasta atitudine a statului fata de numeroasele religii nerecunoscute poate duce la discriminare inutila practicantilor acestora [2].

Echipa negatoare ne vorbeste pe finalul discursului despre traditiile nationale, raspandirea vasta in societate a ortodoxiei, ca religie predominanta si echilibrul pe care religia l-a adus in societate.  Toate punctele negatoare sunt in cel mai bun caz tangentiale discutiei, ele aratand mai degraba ca religia ortodoxa nu ar avea de suferit prea tare daca nu ar mai fi predata in scoli, pentru ca traditia ar fi data mai departe in cadrul familiei si fara ajutorul statului, asa cum s-a intamplat in perioada comunista. Mai mult decat atat, nu toate traditiile sunt beneficie. In timp ce putem pastra sarbatorile legale, traditii precum botezarea prin imersiune in apa ar putea fi abandonate pentru prevenirea mortilor infantile [3]. Acest lucru ar fi posibil daca biserica nu ar mai promova traditii daunatoare in sistemul de educatie.

Ultimul argument adus de negatori este legat chiar de comunism si de resentimentele pe care le simtea societatea fata de suprimarea religiei. Echipa negatoare face greseala de a confunda resentimentul acesta fata de suprimarea religiei cu dorinta populatiei de a studia religia in scoala. Catalizatorul nu este lipsa religiei din scoli, ci suprimarea oricarei manifestari religioase. Motiunea de astazi nu discuta sub nici o forma interzicerea religiei, ci mai degraba daca predarea acesteia pune in pericol laicitatea statului.

Negatorii nu au atacat argumentul referitor la discriminarea oamenilor care nu vor sa faca religie si a membrilor care fac parte din religii nerecunoscute. De asemenea, am aratat cum statul este partinitor prin felul in care este predata religia si prin alegerea implicita a acesteia. Din aceste motive este timpul sa afirmam ca: Predarea religiei in scoli afecteaza laicitatea statului roman.


Referinte:

[1] Art. 18 Legea 1/2011

[2] Numarul total de religii http://answers.yahoo.com/question/index?qid=1005120500015

[3]  http://www.adevarul.ro/societate/viata/Copilul_mort_la_botez-cel_mai_probabil_bolnav_0_305369993.html


N2 (Maria)

Ce este, in cele din urma, statul laic? Asa cum spuneam si in discursul precedent, consider ca si echipa afirmatoare ca un stat laic este statul neutru la religie si, de asemenea, una dintre sarcinile statului este, intr-adevar, de a-si proteja cetatenii.Dar religia cum poate fi definita?OBIECTIV vorbind, religia poate fi definita si ca sistemul de credinte si de practici privind sentimental divinitatii.Asa stand lucrurile, opinia mea este ca intr-un stat laic se poate vorbi fara constrangeri despre religie, mai mult, aceasta poate constitui materie obligatorie in scolile din Roamania avand in vedere Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor.

In primul rand, gandesc ca intr-un eseu cu o tematica atat de elaborata precum cea dezbatuta de noi, nu se poate vorbi despre tiranie; adica, sunt de parere ca “tirania majoritatii” este o exprimare subiectiva si fara temei, mai ales luand in considerare caracterul democratic al statului roman.Mai mult, in contextul dat, si anume discursul despre religii si apararea acestora, mi se pare inadecvat si contrar a vorbi despre tiranie, intrucat rezolvarea problemelor se poate face pe cale amiabila, nu tiranica.

In al doilea rand, trebuie sa precizez ca echipa afirmatoare a talmacit spusele colegului meu care vorbea despre o “istorie a religiei” si nu a religiilor, asta insemnand ca unul dintre rolurile predarii religie in scoli este de a prezenta istoria religiei respective, pentru ca luand in considerare din nou Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor, predarea religiei este asigurată prin lege cultelor recunoscute” , adica, in scolile din Romania se predau mai multe religii, ceea ce sustine deschiderea, obiectivitatea, impartialitatea statului roman.Cu alte cuvinte, este adevarat ca “În România nu există religie de stat; statul este neutru faţă de orice credinţă religioasă sau ideologie atee” .

In continuare, observ ca echipa afirmatoare persista in a spune ca elevii inscrisi la orele de religie sunt avantajati, iar ceilalti dezavantajati; mai mult ei considera ca primii au media 10 asigurata ceea ce mi se pare o imprudenta a sustine aceste afirmatii. Din nou voi invoca tematica si contextul acestui discurs pentru a arata ca pentru a vorbi despre laicitatea unui stat, consider de cuviinta ca alte atributii de baza, precum lipsa discriminarii sunt deja existente.

Din nou echipa afirmatoare face o greseala grava; acestia sustin ca statul le impune cetatenilor dreptul la alegere; aceasta exprimare nu numai ca este eronata din punct de vedere semantic, dar logic vorbind, unui cetatean, strain, sau apatrid ii este garantat un drept si nicidecum impus; este alegerea fiecaruia daca isi va exercita acel drept sau nu, unde, cand si cum.De asemenea, tot in categoria greselilor poate fi incadrata si afirmatia cu privire la faptul ca “in scoli nu este prezentata o viziune pluralista,egala si neutra asupra religiei, care ar putea ajuta la a cunoaste mai multe pareri”.In plus, consider ca statul nu ofera tratament preferential anumitor religii, avand aici drept baza solida de argumentare pe cea legislativa, atat textul constitutional cat si Legea educatiei si  pe cea privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor.Lista greselilor facute de afirmatori in paragraful privind argumentul legislative poate continua intrucat, subiectivi dar si neinformati, sustin lucruri nu doar neadevarate, dar si neintemeiate; spre exemplu, nu numai ca aduc din nou in discutie discriminarea care cred ei ca se practica in Romania ( stat democratic si social ), dar este inutil a afirma ca practicantii religiilor nerecunoscute sunt dezavantajati; insasi Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor, tot invocata de-a lungul discursului, garanteaza dreptul cultelor de a fi recunoscute, desigur avand in vedere demersurile necesare.

Argumentul afirmatorilor despre traditii denota mai mult o atitudine atee a acestora intrucat nu cred ca se poate  vorbi despre interzicerea practicii unor traditii din moment ce, asa cum spuneam la inceput, insasi religia inseamna traditiile care uneste oamenii.Cat despre  cazurile de morti infantile mi se pare ca se exagereaza; la fel pot spune si despre suprimarea oricarei manifestari religioase – nu consider ca asta presupune incadrarea unui stat in categoria celor laice.

In concluzie, legislatia existenta precum si argumentele fara exemple concrete si reale ale

echipei afirmatoare, argumente care ar putea detrona afirmatiile noastre, ne indreptateste sa afirmam ca predarea religiei in scoli nu pune in pericol laicitatea statului roman.

Referinte:

 http://www.culte.ro/DocumenteHtml.aspx?id=1661



Decizia:

Mihai Pomarlan

O dezbatere ce porneşte interesant, cu două vederi diferite asupra noţiunii de stat laic.

Afirmatorii consideră că statul laic este total neinfluenţat de religie şi nu o influenţează pe aceasta. Astfel, instituţiile unui stat (de exemplu, şcolile publice) care se vrea laic nu pot oferi nici un fel de sprijin vreunei confesiuni; eventuale ore de religie referindu-se la acest fenomen într-o manieră descriptivă (iată ce religii există, iată istoria lor) nu persuasivă (asta e religia adevărată, urmaţi-o sau vă calcă maşina).

Negatorii consideră că statul laic este acela în care Biserica nu intervine în procesul de alcătuire şi punere în practică a legilor. O oră de religie (Ortodoxă) nu contravine acestei idei de stat laic, spune N1, printre altele şi deoarece populaţia României este covârşitor Ortodoxă, iar multe aspecte ale culturii Româneşti au fost şi sunt influenţate de Biserică. Astfel, ora de religie devine cumva asemănătoare orelor de limbă Română- împărtăşeşte cunoştiinţe importante pentru înţelegerea societăţii din care elevii fac parte.

N2 însă abandonează această linie de argumentare, acceptă de fapt interpretarea Afirmatoare a "statului laic" şi încearcă să arate că legislaţia Română garantează neutralitatea statului faţă de religii. Da, conform legii învăţământului toate cultele recunoscute au dreptul la ore de religie. Dar asta este insuficient pentru a răspunde argumentaţiei Afirmatoare, pe care N2 se mulţumeşte să nu o înţeleagă. A acuza echipa adversă de greşeli de logică, exprimare ori informare nu e un lucru rău, dar acuzele trebuie să aibe acoperire. Nu au avut.

În aceste condiţii câştigă Afirmatorii: pe de-o parte statul laic nu poate susţine preferenţial un grup oarecare de culte în defavoarea altora, pe de altă parte nu poate oferi ore de religie pentru toate cultele. Deci nu trebuie să ofere ore de religie deloc.

(Observaţie: punctajele au plecat de la o bază de Conţinut 12, Strategie 8, Stil 4. Punctajele de bază sunt modificate prin penalizări/bonificaţii, reflectate în comentariile individuale.)

A1:

- mi-a plăcut "harta" meciului făcută înainte de enunţarea argumentelor; demonstrează că v-aţi bătut capul cu aspectele strategice ale dezbaterii (+1 Strategie);

Conţinut: 12

Strategie: 9

Stil: 4

Total: 25

N1:

- prezentaţi o viziune alternativă asupra statului laic, una care vă scapă în mod economic de argumentele principiale ale Afirmatorilor, şi pe care o argumentaţi prin a spune că este mai potrivită societăţii Româneşti, având în vedere componenţa sa religioasă (+1 Strategie);

Conţinut: 12

Strategie: 9

Stil: 4

Total: 25

A2:

- răspundeţi provocării Negatoare invocând faptul că statul ar trebui să protejeze minorităţile de tirania majorităţii (deci interpretarea Negatoare nu ar fi validă) şi că oricum importanţa religiei e tangenţială discuţiei (în măsura în care este importantă pentru o comunitate, va fi propagată de aceasta fără a face recurs la instituţiile statului) (+1 Strategie);

- aduceţi ca argument ideea că botezul prin scufundare ar fi periculos. Sprijiniţi afirmaţia cu un articol ce prezintă două cazuri, în care patologii pre-existente botezului sunt suspectate că au condus la deces. Câţi copii se botează însă în România? (-1 Conţinut)

Conţinut: 11

Strategie: 9

Stil: 4

Total: 24

N2:

- abandonaţi interpretarea lui N1 (statul laic nu lasă Biserica să intervină în procesul de alcătuire/punere în practică a legilor) (-1 Strategie), acceptaţi interpretarea Afirmatoare (statul laic e neutru din punct de vedere religios);

- nu înţelegeţi ce înseamnă "tirania majorităţii": interesele unui grup nu mai sunt apărate pur şi simplu pe motiv că acel grup nu este majoritar ("trei lupi şi o oaie votează asupra cinei"). Acest fenomen poate apare în state care se vor democratice, deci doar faptul că România se declară stat democratic nu ajunge pentru a demonstra că minorităţile sunt tratate echitabil. Nu înţelegeţi problema "drept/obligaţie" pusă de Afirmatori: ei spun că ora de religie (pe care cineva poate opta să nu o urmeze) trece dincolo de dreptul acordat fiecărui cult de a-şi desfăşura activităţile religioase. Ba mai mult, devine (un fel de) obligaţie, deoarece prezenţa la ora de religie tinde să ducă la medii generale mai mari, aspect important pentru concursurile de dosare de mai târziu. Iată de unde vine o sursă de discriminare, o alta fiind pur şi simplu faptul că nu toate cultele pot avea ore de religie. Dar în loc să încercaţi să vă înţelegeţi adversarii, preferaţi să-i acuzaţi de greşeli (-2 Conţinut, -1 Strategie);

Conţinut: 10

Strategie: 6

Stil: 4

Total: 20

A1 -> 25 puncte
N1 -> 25 puncte
A2 -> 24 puncte
N2 -> 20 puncte
Castiga echipa:

Irina si Maria 3e2 (afirmatori)


Vrem parerea ta! Pentru asta, trebuie sa te loghezi.

Un proiect
Ardor
Finanțatori
Open Society Foundation
MemoPlus
Parteneri
Policy Center
British Council
Europuls
Ce-Re
Prime Romania
Centrul pentru jurnalism independent
Aisec
Cogitus
Foreign Policy
Elsa
Voluntari pentru idei si proiecte
Trust
Leap
Asociatia young initiative
Asjc
Osut
Susținători Parteneri instituționali
Parteneri media
HotNews
Romania Pozitiva
Think Outside The Box
Carevasazica
Studentie.ro
startub.unibuc.ro
Iasi fun
Ziarul de Iasi
KissFm
Acest proiect este finantat cu sustinere din partea Comisiei Europene. Aceast publicatie [comunicare] reflecta doar vederile autorului, iar Comisia nu poate fi facuta responsabila pentru utilizarea informatiei pe care o contine.