Login  Register
Email:

Pass:

forgot password?

Email:

login?

'Natalia si Tudoran' (afirmatori) vs 'Purple Future' (negatori)

A1 (Tudoran Florian-Bogdan)

“ E timpul sa afirmam ca predarea religiei in scoli pune in pericol laicitatea statului roman” este tema acestui debate. Duce acest lucru la indoctrinarea poporului roman, la lipsa libertatii de alegere? Echipa noastra va sustine debate-ul cu argumente care sa demonstreze pozitia de afirmator.

Intr-o lume tot mai insetata de cunoastere spirituala, intr-un secol in care cautarea de sine imbraca forme absolut inedite, iar barierele dintre religii par a incepe sa cada datorita intelegerii faptului ca acelasi adevar unic le-a fundamentat pe toate, de ce suntem obligati sa ascultam numai o parte de adevar? De ce nu putem sa fim invatati despre adevarul absolut ?

Romania este un stat laic si nu ar trebui sa se implice in educatia religioasa, aceasta fiind una din atributiile cultelor sau religiilor si astfel fiecare individ va avea posibilitatea de a alege fara nici cea mai mica presiune din partea societatii. Astfel isi vor gasi spiritualitatea bazandu-se pe calauzirea inimii si nu pe cea a ratiunii care este limitata.

Stim cu totii cat de usor poate fi influentat un copil, asa cum toti am fost in perioada in care am traversat anii de scoala, motiv pentru care nu ar trebui sa fie permisa participarea la acest gen de educatie nonformala (ceea ce ar trebui sa devina educatia religioasa ) pana la o anumita varsta, moment in care fiecare individ sa aiba dezvoltata capacitatea de a alege singur in ce sa creada. Felul in care a fost aplicata educatia religioasa pana la ora actuala a dat nastere unor prejudecati cu care , intr-un fel sau altul, cu totii ne luptam.

Scopul principal al statului nu ar trebui sa fie acela de a incerca sa ne convinga de ceva anume, ci de a ne ajuta sa infaptuim o schimbare in constiinta noastra, de a ne dezvolta diferit pentru a putea evolua mai rapid din punct de vedere spiritual.

Care este de fapt situatia in Romania? In momentul de fata in Romania -religia face parte din trunchiul comun -conform art. 18 din Legea Educatiei cu toate ca Romania nu are nici o religie nationala. Mai mult, este incalcat si art. 18 din Drepturile Omului – orice om are libertatea gandirii, de constiinta si religie. Asta insemnand faptul ca fiecare individ are dreptul sa isi aleaga religia, insa mai mult decat atata are dreptul sa gandeasca ce vrea si nu trebuie sa fie obligat sa asculte ceva ce nu doreste.

De asemenea, orele care se pierd cu educatia religioasa in scoli ar putea fi folosite pentru insusirea unor abilitati transversale(negociere, comunicare, management si leadership, lucru in echipa), de care avem cu totii o nevoie mult mai acuta. Momentan, insusirea acestor abilitati transversale nu este incurajata in scolile din Romania, si inlocuirea religiei cu o disciplina care sa incurajeze insusirea acestor abilitati ar creste productivitatea si competitivitatea viitorilor candidati pe piata muncii din Romania si din afara, pe termen lung avand un efect pozitiv pentru nivelul de trai si economia din Romania. Educatia religioasa aplicata in Romania are un efect invers. Aceasta inhiba aceste abilitati transversale de care avem cu totii nevoie.

Romania, desi nu este un stat religios, are o populatie care isi ghideaza viata in baza unor superstitii si prejudecati impuse de religia care o predomina, in loc sa fie ghidata de niste valori morale care sa fie mai apropiate de realitatea societatii in care traim, fapt care, cu siguranta pune in pericol laicitatea acestui stat.


N1 (Adrian Urse)

Predarea religiei in scoli nu are nimic de a face cu caracterul laic al statului roman.

       In primul rand, nu se poate ridica problema indoctrinarii, prefixul termenului aratand clar ca “doctrina” ar trebui promovata pe un teren uman sterp, care nu avea anterior actiunii “indoctrinarii” nimic de a face cu “doctrina”. In scolile romanesti se preda “religia’’, insa cursantii sunt cel mai adesea botezati in respectiva religie. Nu se pune problema unei indoctrinari, ci a unei aprofundari a unei optiuni spirituale anterior exprimate . Comunismul, fascismul, neo-liberalismul sau alte asemenea doctrine, exclusiv umaniste, pot fi impuse prin indoctrinare. Religiile revelatoare, nu.   

                Nu suntem si nu sunteti obligati sa ascultam/ascultati nimic. Asa cum elevii botezati in confesiuni, rituri, ori religii pentru care scoala sau liceul respectiv nu dispune de cadre didactice pot opta sa-si desfasoare orele de religie intr-un cadru organizat de cultul respectiv ( calificativele fiind valabile in scoala din care face parte), un ateu sau un agnostic are dreptul, cu acordul parintilor, sa nu participe la orele de religie.

           A sustine ca ‘’acelasi adevar unic le-a fundamentat pe toate’’  se numeste a sustine o pozitie spirituala pe care v-o insusiti. Ca orice convingere spirituala, aveti pretentia de la dansa sa fie ‘’unica’’ si mai aveti, se pare, pretentia ca dintr-ansa sa genereze modul in care statul administreaza pedagogia spirituala  a copiilor romani. Ca platitor de taxe, eu nu ma opun ca viitorii dumneavoastra copiii sa-si poata aprofunda aceasta optiune spirituala pe care, absoluta fiind, i-o veti insufla. Dumneavoastra cu ce drepturi va pronuntati asupra pedagogiei spirituale ale copiilor mei si a altor milioane de crestini ( ortodocsi, greco sau romano catolici, protestanti sau neoprotestanti), musulmani ori mozaici ? Cine, cui ii ingradeste libertatea ? Cine pe cine indoctrineaza ?

Cu ce drept definiti ‘’adevarul absolut’’ pe care copiii altora ar trebui sa-l invete ? Dincolo de aceasta, nu exista niciun om ( dincolo de Marx si discipolii sai) care sa fi sustinut ca exista un adevar absolut ce poate fi ‘’invatat’’. In sens mistic, Adevarul poate fi atins doar prin revelatie, doar in sens gnostic prin ‘’invatare’’. Dincolo de gnosticism, invatarea apartine stiintei si culturii, care la randul lor se pot naste din religie, insa nu o pot inlocui.

’’Educatia religioasa’’ a fost aplicata conform religiei in care parintii, ai dumneavoastra, ai mei si ai altora, au ales sa-si boteze pruncii. Consecintele  ce decurg din acestea sunt mult  mai complexe decat ‘’unele prejudecati’’, insa ele decurg din optiunile parintilor. Acum, puteti cere ca pruncii sa se autoeduce ori sa interziceti botezurile, insa nu puteti arunca in seama pedagogiei religioase ceea ce deriva din optiunile pe care parintii le fac in mod legitim.

Asa cum mentionam anterior, nu esti obligat sa ‘’asculti ce nu-ti doresti’’, chestiunea pedagogiei religioase fiind similara aceleia a lectiilor de pian : se rezolva in familie. Demonstrandu-ne dreptul de a beneficia in continuare de pedagogia optiunilor noastre spirituale, nu vom insista asupra lucrurilor pe care le-am putea face in ‘’timpul pierdut’’, cu regretul ca elevii nu vor fi pusi in situatia de a ‘’comunica si conduce echipe’’ inainte de a distinge binele de rau, asa cum acestea sunt imbratisate de proprii parinti.

Statul roman nu este religios, insa neamul roman este profund mistic si are dreptul sa-si ghideze viata dupa ce prejudecati si superstitii considera de cuviinta. Asa a facut-o de cand exista si probabil asa o va face in continuare.

Statul roman, ca orice stat, nu este decat un ansamblu de institutii cu functii specifice care, interferandu-se, creeaza acea entitate care are sarcina de a administra, in limitele legii, treburile publice ale unei populatii dintr-un teritoriu dat. Dincolo de administrare, acesta stabileste agenda de prioritati publice…ceea ce se numeste politica. Toate aceste chestiuni sunt neutre din punct de vedere religios si nu ati demonstrat in niciun fel contrariul.


A2 ()


N2 ()



Decizia:

Mihaela Gherghe

Felicitari ambilor vorbitori pentru elementele de stil si de retorica pe care le folosesc in discursuri, insa sfatul meu este sa cautati sa realizati un echilibru intre stil si continut, si mai ales intre intrebari retorice si argumente effective. Totdeauna un argument puternic este cel care este sustinut de o explicatie, eventual de exemple, si de o legatura puternica intre argument si motiunea pe care o dezbatem.

Echipa negatoare castiga ca urmare a absentei discursului afirmatorului 2, iar la nivelul ideilor aduse de cele doua discursuri, in viziunea mea situatia este urmatoarea:

Afirmatorul 1 porneste cu argumentele ca predarea religiei aduce atingere statutului de stat laic intrucat se preda doar religia majoritara (ceea ce in discurs se noteaza ca “o parte din adevar”), si intrucat se preda copiilor, usor influentabili. Argumentul conform caruia orele de religie ar fi utilizate mai bine in alte scopuri (leadership etc.) este unul bun, insa legatura sa cu motiunea e destul de subtire – in joc era statutul de stat laic al Romaniei, nicidecum utilitatea acelor ore de religie.

Negatorul 1 combate argumentele aduse de primul afirmator, prin faptul ca exista si optiunea de a nu frecventa orele de religie, cu acordul parintilor, precum si optiunea copiilor de alta confesiune de a urma ore de religie organizate de respectivele biserici, si a le echivala la scoala; de asemenea, copiii sunt deja botezati in acea religie si influentati de cadrul familial, asa ca nu poate fi vorba de o indoctrinare la nivel institutional.

Feedback individual:

N1: Dupa cum spuneam si mai sus, atentie mare la echilibrul intre stil si continut. De exemplu, paragraful in care ataci idea “adevarului unic” este format aproape exclusiv din intrebari retorice si figuri de stil (“eu unul, platitor de taxe…”), iar ideile propriu-zise pe care le sustineai doar se subinteleg.

De asemenea, chiar daca un argument ti se pare lipsit de importanta si usor de combatut, incearca sa il tratezi totusi cu cat mai multa seriozitate – e un punct in plus in favoarea ta, dai dovada de profesionalism.

Felicitari pentru ca pastrezi o anumita structura, desi discursul primului afirmator e destul de haotic.

Ai avut un discurs de nivel mediu, in mare parte datorita lipsei de continut. Sfatul meu este sa incerci pe viitor sa alegi argumente concrete, ferm ancorate in realitate, in defavoarea argumentelor care tin mai degraba de sfera filosofiei (ce este adevarul absolut, daca el poate sa fie invatat sau nu etc.).

Punctaj: 10 continut/8 strategie/4 stil

Total N1: 22 puncte

A1 -> 0 puncte
N1 -> 22 puncte
A2 -> 0 puncte
N2 -> 22 puncte
Castiga echipa:

Purple Future (negatori)


Vrem parerea ta! Pentru asta, trebuie sa te loghezi.

Un proiect
Ardor
Finanțatori
Open Society Foundation
MemoPlus
Parteneri
Policy Center
British Council
Europuls
Ce-Re
Prime Romania
Centrul pentru jurnalism independent
Aisec
Cogitus
Foreign Policy
Elsa
Voluntari pentru idei si proiecte
Trust
Leap
Asociatia young initiative
Asjc
Osut
Susținători Parteneri instituționali
Parteneri media
HotNews
Romania Pozitiva
Think Outside The Box
Carevasazica
Studentie.ro
startub.unibuc.ro
Iasi fun
Ziarul de Iasi
KissFm
Acest proiect este finantat cu sustinere din partea Comisiei Europene. Aceast publicatie [comunicare] reflecta doar vederile autorului, iar Comisia nu poate fi facuta responsabila pentru utilizarea informatiei pe care o contine.