Login  Register
Email:

Pass:

forgot password?

Email:

login?

'Anda si Stupariu' (afirmatori) vs 'Larisa si Mihaela' (negatori)

A1 (Stupariu Bogdan)

         Echipa afirmatoare considera ca in primul rand, pentru o dezbatere cat mai reusita, este nevoie sa clarifice ce este laicitatea si de ce aceasta este importanta.

         Ce este laicitatea ? În Romania sunt recunoscute o multitudine de religii si culte religioase, cea mai mare parte din populatie fiind de religie ortodoxa [1]. Conform principiilor laicităţii există o separare între sfera publică şi sfera privată, statul neimplicandu-se in niciun fel in orientarea religioasa. Punctul de vedere laic recunoaşte faptul  ca oamenii sunt egali indiferent de apartenenta lor la un cult sau altul. Menţionez că din punct de vedere laic de domeniul spiritualului ţin raţionalul, filosoficul, ideaticul  si nu doar religiosul[2]. Astfel, consideram ca orice fel de influentare a modului de gandire de catre autoritate este o incalcare a laicitatii statului, iar in continuare va vom demonstra cum religia influenteaza modul de gandire si mai mult, produce discriminare.

         Dorim sa incepem prin a enunta rolul statului in educatie,  respectiv cel de a produce oameni capabili, inteligenti, ce gandesc fara a fi influentati, iar prin aceste cursuri de religie ortodoxa, consideram ca statul influenteaza. Astfel, ceea ce dorim noi este un popor roman care nu este indoctrinat sau influentat, iar acest lucru se poate intampla doar printr-o educatie obiectiva.

Argumentul 1: Indoctrinare fortata

         Religia care se preda in scoli, cea a majoritatii, ortodoxa, provoaca o indoctrinare masiva asupra copiilor, prezentandu-le o perspectiva unica la o varsta frageda.

         In primul rand, mentionam ca este incurajat de societate ca scoala sa fie privita drept locul unde se invata lucruri adevarate, astfel incat elevul considera ceea ce i se spune la scoala ca fiind adevarat. Acest lucru se intampla in special in randul copiilor din sistemul de invatamant primar si din primele clase ale sistemului gimnazial, deoarece la acea varsta elevul nu are inca formulata o opinie proprie. In consecinta, elevii sunt foarte usor de influentat de catre sistemul de educatie.

         In al doilea rand, vorbim despre modul in care predarea religiei afecteaza modul de gadire a elevului la nivel ideologic. Pana la nivelul liceului, in sistemul educational singura religie despre care se invata este cea  crestin-otodoxa, iar acest lucru se intampla in cadrul orelor de religie. Acest lucru le ofera copiilor o singura perspectiva in care pot sa creada, astfel incat, practic, daca nu au avut contacte prin intermediul unui alt grup cu cu o alta perspectiva, este de la sine inteles ca elevul va crede in ideoligia ortodoxa.

         Aceasta afecteaza laicitatea statului prin faptul ca statul prin intermediul sistemului educational invata tinerii elevi sa fie ortodocsi prezentandu-le alaturi de “1+1=2” si mai tarziu “legea gravitatiei” religia ortodoxa, astfel influentand rationalul si ideaticul poporului.  Deci, tocmai statul care se presupune a fi neutru in aceasta privinta, se implica in procesul respectiv investind in acest tip de invatamant in scoala.

Argumentul 2: Dezavantajarea minoritatii

          Unul dintre principalele principii ale laicitatii este egalitatea intre oameni, respectiv lispa implicarii statului in modul in care acestia isi gandesc apartenenta la o religie. Datorita faptului ca la ore se preda un singur tip de religie, celelalte sunt evident dezavantajate.

          Acest lucru se intampla in primul rand prin prisma argumentului anterior. Prezentandu-se doar religia majoritatii, se sublineaza o religie favorizata de catre stat. Doar pentru ca 30-40 % din populatie nu sustine un anumit partid politic care este la guvernare, nu ofera statului nici dreptul de a ii ignora si nici dreptul de a ii avantaja pe ceilalti. In cazul apartenentei religioase se aplica cu atat mai mult, deoarece acolo statul conform principiului laic nu are ce cauta. Mai mult, prin trecerea generatiilor creste majoritatea deoarece tinerii sunt indoctrinati.

          Un alt punct important este de asemenea faptul ca se creeaza si conflicte la nivelul mentalitatii elevilor a caror familie apartine unui alt cult, elevul minoritar putand sa aiba atat probleme de adaptare in cadrul orelor de religie sau pur si simplu probleme de adaptare cu colegii ce ies dupa o ora de religie foarte convinsi de catre profesor, cat si probleme la nivelul ideilor sale, nascandu-se astfel inca de la o varsta fregeda conflicte ce necesita maturitate in gandire.

          Astfel, avand in vedere ca orele de religie in scoli afecteaza laicitatea statului prin indoctrinarea elevilor si prin dezavantajarea minoritatii, consideram ca locul religiei nu este in scoli ! Sa nu uitam ca in Romania exista de patru ori mai multe biserici decat scoli [3]!

Referinte:

[1] Pentru informatii referitoare la religia in romania, respectiv procentul fiecui cult religios:

site-ul patriarhiei, site-ul wikipedia, studiu 2002, recensamant

http://www.patriarhia.ro/ro/relatii_externe/dialog_intercrestin_3.html

http://ro.wikipedia.org/wiki/Religia_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia#cite_note-biserici2010-08-03-0

[2] Rezumat, Lilian Maury, "Les origines de l'ecole laique en France", Editura PUF, 1996, Bogdan Stănoiu, "Laicitatea şi alte provocări inedite pentru români”, Editura Cavallioti, 2007

http://www.pagini-scolare.ro/Religii/Ce-este-laicitatea/menu-id-61.html 

[3] Ziarul Cotidianul, 2010,

http://www.cotidianul.ro/121172-In_Romania_sunt_18300_de_biserici_si_doar_425_de_spitale 


N1 (Mihaela Podariu)

Echipa afirmatoare realizeaza o sinonimie eronata intre conceptul de „credinta” si cel de „religie”. Religia este stiinta care se ocupa cu studiul religiilor si a dogmelor religioase caracteristice populatiei majoritare din tara in care se studiaza ca disciplina religia. Atentie subliniem studiaza. Au existat cazuri de elevi ostracizati ca sunt de alta religie, au fost pedepsiti sau li s-au pus note rele ca sunt musulmani sau catolici, in Romania? Elevilor ce apartin de alta biserica, li se permite sa nu asiste la ore, daca aduc de la preotul paroh scris ca merg la biserica lor. Intr-adevar daca cineva se declara ateu trebuie sa asiste la ora de religie, dar asa cum se asista la ora de istorie sau de cultura civica, religia este o disciplina de cultura generala.

Religia crestin-ortodoxa este o religie care predica binele, ajutorarea aproapelui, promoveaza liberul arbitru si ar fi impotriva principiilor lor sa oblige sau sa constranga pe aproapele sau sa faca ceva impotriva vointei sale. Religia nu impune elevilor sa adopte credinte, le ofera informatii si fiecare se identifica sau nu cu dogmele religioase. Echipa afirmatoare vorbeste de o influenta religioasa a elevilor prin sistemul educational. In ziua de azi orice copil pornind din scoala generala are deschidere la informatie, educatia nu se rezuma la o ora de religie pe saptamana, ar fi o ineptie sa credem ca o simpla ora distruge caracteristicile individuale ale unui elev. De asemenea elevul are acces la internet ce-i permite oricand sa acceseze orice set de informatii privind spiritualitatea.

In ceea ce priveste subiectivitatea orei de religie, ce-ar fi sa scoatem literatura romana din lista materiilor studiate? Pentru ca mie Eminescu mi se pare ca-mi ingradeste libertatea de exprimare, ma limiteaza cu aerul lui invechit si siropos... Daca eram masinarii cibernetice, construite sa gandeasca analitic si obiectiv, cu siguranta ca am fi avut nevoie numai de materii de studiu obiective. Suntem totusi oameni si ceea ce ne face umani este spiritul, ceea ce ne diferentiaza sunt credintele, iar ceea ce ne apropie e faptul ca suntem romani si avem o identitate nationala, culturala si spirituala ce ne deosebeste de alte popoare.

In Romania mai mult de 86 % din populatie este de religie crestin-ortodoxa, 6% apartin Bisericii Catolice si 3% sunt membrii ai bisericilor protestante, evreii si musulmanii constituie mai putin de 1%, cele 86 de procente sunt suficiente pentru a face din Religie un obiect obligatoriu de studiat in scolii. In perioada comunista s-a incercat transformarea tarii intr-un stat ateu, sute de biserici au fost inchise, iar oamenii au fost fortati sa renunte la religia ortodoxa. In tacere lumea a continuat sa-si practice religia. Faptul ca apartinem unei zone geografice, avem o istorie si o religie ne confera statutul de romani, religia si modul nostru de a o interpreta ne face unici ca natie. In Italia, italienii n-au facut religia ortodoxa religie nationala cu toate ca in Italia traiesc peste 1 milion de romani. In Romania fiecare etnie are religia ei fara a fi discriminata ca este diferita de cea ortodoxa. In plus elevii sunt intelesi si chiar integrati in cadrul orelor de religie, sunt rugati sa discute despre religia lor, incercand a se gasi o punte de legatura intre religia ortodoxa si celelalte religii.

Asadar predarea religiei în şcoli nu pune in pericol laicitatea statului roman deoarece aceasta nu influenteaza modul de gandire, ci contribuie la dezvoltarea culturii generale si la pastrarea identitatii culturale, si nu produce discriminare deoarece statul roman recunoaste toate religiile si ofera sansa oricărui cetăţean de a se manifesta conform propriilor principii si credinte.

http://www.crestinortodox.ro/drept-bisericesc/biserica-ortodoxa-societatea-romaneasca-actuala-120210.html
http://www.sursadestiri.ro/in-italia-traiesc-peste-un-milion-de-romani-s194793164.html


A2 (Anda Prunea)

Incepand cu analizarea ideilor din cazul propriu al negatorilor, primul vorbitor sustine in prima parte a discursului cum religia este o disciplina de cultura generala, esentiala. In  momentul in care in scoala se predau doar unul sau doua tipuri de religie, precum cea ortodoxa sau greco-catolica si in momentul in care in acele ore se impun anumite valori considerate  a fi cele bune in care toata lumea trebuie sa creada, in momentul in care se pune accent pe « formarea elevilor in spiritul valorilor moral-crestine », cum scrie in programa, atunci  religia in scoala nu incurajeaza elevii sa isi imbunatateasca cultura generala ; ceea ce face este sa impuna aceleasi valori prestabilite unor persoane care nu neaparat cred in ele. S-ar putea vorbi despre cultura generala daca s-ar preda doar istoria religiilor, prezentand caracteristicile tuturor, ceea ce ar  duce intr-adevar la respectarea laicitatii.

            La nivel de subiectivitatea religiei, atacul echipei negatoare a fost ca avem nevoie si de astfel de materii. In primul rand, nu vrem ca daca o materie este subiectiva sa fie scoasa din start din programa. Insa, tocmai pentru ca religia este mult prea subiectiva si un subiect prea personal, ea nu trebuie invatata la scoala. Cat despre comparatia cu scoaterea orelor de romana, exemplul este cat se poate de gresit avand in vedere ca la literatura, profesoara nu iti spune ce sa crezi despre ceva, ci te pune sa interpretezi, tocmai asta fiind ideea pentru care religia care ar trebui sa fie cat se poate de privata pentru o persoana trebuie exclusa din materii. Ni se mai spune ca ceea ce ne face pe noi umani este spiritul, adica avem nevoie de aceasta materie pentru a  invata sa fim morali. Dar din punct de vedere religios, moralitatea nu inseamna acelasi lucru pentru toata lumea. Daca trebuie neaparat sa predam o materie care sa ne invete asta, putem preda etica in loc de religie. « Ceea ce ne diferentiaza sunt credintele ». Exact, faptul ca religia inseamna defapt credinta in ceea ce fiecare om in parte considera a fi bun si adevarat, si faptul ca exista  o multime de convingeri diferite inseamna ca nu trebuie sa le introducem aceleasi valori tuturor. O alta idee aparuta in discursul negator este ca elevii sunt incurajati sa discute la ore despre religiile lor  si sa gaseasca o punte de legatura intre religia ortodoxa si celelalte. Nu se face asta in prezent si consideram ca, chiar daca s-ar desfasura astfel de ore, elevii care fac parte din religia minoritara, mai ales cei mici,  s-ar simti in continuare diferiti si judecati.

            Argumentele  negatorilor nu demonstreaza insa ca laicitatea nu este afectata de predarea religiei in scoli, ci mai degraba ca religia e importanta.

            Trecand la punctele dezbatute la nivelul cazului afirmator, la argumentul indoctrinarii ni se spune ca religia face parte din educatie si ca o ora pe saptamana nu afecteaza caracteristicile individuale si ca in plus, elevul are acces la surse precum Internetul pentru alte informatii despre spiritualitate. De la bun inceput religia nu trebuie sa faca parte din educatia predata in scoala, ci sa se invete sau sa se descopere  in familie, care este responsabila pentru acest tip de educatie, nu statul. E foarte gresit sa predai elevilor inca din clasa I pana la sfarsitul liceului o religie care sa le impuna sa invete acelasi lucru despre ceva unde parerile sunt numeroase, sustinand ca daca au dubii in ceea ce priveste materialul de la clasa pot oricand sa caute informatii in alta parte. Ei vor fi totusi afectati de acest mod de gandire impus, in clasele mici cand vor accepta totul asa cum le este prezentat. Religia nu trebuie deloc predata tocmai datorita acestei indoctrinari inca din clasa I. In ce exact consta indoctrinarea elevilor ? In faptul ca manualele si profesorii le introduc de la varsta de 7 ani idei despre ce valori ar trebui sa aiba, in ce ar trebui sa creada cu adevarat. Chiar si printre cei 86% dintre romani apartinand religiei ortodoxe, pot exista convingeri diferite despre anumite concepte din religia ortodoxa, si nu este bine ca tuturor sa le fie pretins  sa preia aceleasi pareri. Facand legatura cu laicitatea statului, aceasta este intr-adevar afectata deoarece statul investeste in asta, deci promoveaza un anumit mod de gandire, reducandu-si din neutralitate in ceea ce priveste religia.

            Argumentul minoritatii dezavantajate este combatut cu ideea  posibilitatii de a nu sta la ora de religie ortodoxa si invatarea religiei separat. Tocmai acest separatism dauneaza asupra minoritatilor pentru ca se creaza o discrepanta, o bariera intre elevi, in special intre cei din ciclul primar, care se simt dezintegrati; motiv pentru care statul nu ar trebui sa se implice deloc, nu ar trebui sa introduca predarea niciunei religii in scoala, evitand astfel eventualele conflicte, discriminari, respectand laicitatea.

            Concluzia este deci ca religia tine de sfera personala pe cand statul de cea publica . Statul nu trebuie sa se implice in conceptele oamenilor despre spiritualitate, sa promoveze o anumita religie pentru ca e majoritara dezavantajand astfel anumite persoane, sau sa stabileasca o programa in functie de care elevii sa isi dezvolte convingerile.


N2 (Larisa Zugravu)

Daca studiem ortodoxia e pentru ca majoritatea populatiei Romaniei se declara ortodoxa (desi in multe cazuri nu o practica), fiind astfel respectat principiul majoritatii, ca si in alegerile prezidentiale, parlamentare sau de alt tip. Oricum cei care sunt de alta religie au posibilitatea de a studia religia pe care o practica. Intr-adevar sunt unele deficiente in studiul religiilor mai rar practicate in Romania, insa cert e ca nimeni nu e obligat sa-si asume o religie, chiar daca o studiaza, chiar daca persoanele care o predau incearca sa-si influenteze auditoriul in a adopta anumite valori. Si cum mentioneaza echipa afirmatoare, valorile se formeaza in primii 7 ani de acasa, parintii fiind cei care pun bazele educatiei spirituale. Daca in familie, parintii sunt atei, exista o probabilitatea crescuta ca ora de religie sa nu aiba nici o influenta asupra copiilor. Poate doar sa ridice anumite intrebari, ce pot avea un rol benefic in dezvoltarea elevului.

Chiar daca aproape toti am studiat de mici religia ortodoxa, nu putem afirma ca practicam ortodoxia, ceea ce inseamna ca desi o studiezi nu esti indoctrinat. Obligativitatea studierii religiei in scoli asigura nu doar o cultura generala, ci si o atentie catre partea spirituala, care in epoca moderna tinde sa fie neglijata. Un om sanatos trebuie sa gaseasca echilibrul intre cele 3 componente ale vietii: mintea, spiritul si trupul. Religia se ocupa de spirit, daca religia nu ar fi obligatoriu de studiat, atunci numarul persoanelor care nu dau importanta educatiei spirituale ar creste si atunci echilibrul minte-corp-spirit nu ar mai exista. Efectele: cresterea ratelor suicidului, cresterea violentei, scaderea importantei intemeierii unei familii, scaderea natalitatii etc. Dupa cum se observa, efectele negative nu sunt de neglijat pentru stat, care prin eliminarea religiei din scoala s-ar confrunta cu mai multe probleme sociale. In plus America poate fi data ca exemplu, acolo religia nu este obligatoriu de studiat, insa trebuie sa luam in calcul ca tot acolo avem cea mai mare rata a infractionalitatii si a criminalitatii din lume.

Intr-adevar unii au sentimentul ca este afectata laicitatea statului, insa in circumstantele actuale, gandindu-ne la valorile pe care le promoveaza religia, la unele principii etice fundamentale inradacinate in crestinism, nu se comite nici o violare a laicitatii statului, ci prin religie se contribuie mai degraba la a garanta si promova demnitatea persoanei si binele comun al societatii. Nu poti educa doar ratiunea, omul nu este numai ratiune, ci este si emotional si exista dovezi numeroase ca acesta actioneaza mai degraba dupa emotiile sale, decat dupa ratiune. Daca nu educam emotiile, societate si statul vor avea de suferit. Daca aceste emotii sunt lasate la voia intamplarii, bazandu-ne ca oamenii vor studia si vor alege pe cont propriu, doar daca vor, vom avea surprize. Cum legile sunt incalcate daca nu sunt aplicate de un Leviatan, scoaterea religiei din curicula scolara, va avea repercusiuni importante asupra populatiei, fiind mai usor de manipulat de diverse secte cu intentii obscure.

Intre moralitatea religioasa si legile laice nu exista nici un conflict deoarece o buna parte a legilor laice le au la baza tocmai pe cele religioase. Decadenta spiritului religios in societatile de consum are multe cauze, iar expunerea lor ar face raspunsul nostru mult prea plictisitor.



Decizia:

Liviu Gajora

Verdictul meu in aceasta dezbatere revine echipei afirmatoare, pentru ca:

  •  Afirmatorii ma conving ca chiar si atunci cand elevii nu sunt obligati sa ramana la orele de religie, prezenta acestei ore are potentialul de a naste sentimente de discriminare in continuare.
  •  Spre finalul dezbaterii negatorii se concentreaza pe a demonstra ca ora de religie are un impact benefic asupra moralitatii indivizilor, insa se indeparteaza de discutia propusa de motiune si acorda mult mai putina atentie problematicii laicitatii.

Cred ca echipa negatoare ar fi reusit sa argumenteze mai convingator daca pana la finalul dezbaterii ar fi mentinut nu doar linia de argumentare privitoare la importanta religiei pentru individ/societate, si pe cea privitoare la impactul religiei asupra laicitatii statului. In plus, in incercarea de a respinge unele argumente afirmatoare (indoctrinarea), echipa negatoare s-a contrazis singura in anumite momente (sugerand ca ora de religie este aproape nesemnificativa in dezvoltarea individului).

Cred ca echipa afirmatoare ar fi reusit sa argumenteze si mai convingator daca ar fi reusit sa arate in ce fel “religia este mult prea subiectiva” si care este diferenta intre ora de religie si alte materii “subiective”.

Observatii generale (pentru ambele echipe):

  • Aveti idei bune pentru argumente, dar aveti nevoie de mult mai multe dovezi specifice, mai ales cand incercati sa construiti relatii cauzale.
  •  Acordati mai multa atentie utilizarii unor concepte cheie (indoctrinare, religie nationala, laicitate).

Observatii individuale:

A1 (26, 14, 8, 4) 

  • Mai multe atentie in ce priveste stilul (“indoctrinare masiva asupra copiilor”, “nu are ce cauta”) si ortografia (“modul de gadire”, “ideoligia ortodoxa”)
  • Atentie la folosirea prea libera a unor termeni (“indoctrinare”, “ideaticul poporului”).

N1 (22, 12, 7, 3)

  •  Evitati definitiile circulare (“religia este stiinta care se ocupa cu studiul religiilor si a dogmelor religioase…”) si utilizatii termenii cheie (“religie”) in mod consistent pe parcursul discursului.
  • Acordati mai multa atentie normelor de punctuatie (“Atentie subliniem studiaza.”)
  • Pastrati un ton si un stil de dialog formal (“mie Eminescu mi se pare ca-mi ingradeste libertatea de exprimare, ma limiteaza cu aerul lui invechit si siropos…”)
  • Atentie la folosirea procentelor: dictatura majoritatii nu e un argument in concordanta cu un stat laic (“cele 86 de procente sunt suficiente pentru a face din Religie un obiect obligatoriu de studiat in scolii.”)

A2 (25, 14, 7, 4) 

  • Evitati formularile ambigue sau vagi (“religia este mult prea subiectiva si un subiect prea personal” – care este criteriul de departajare?)
  • Atentie la stil si gramatica (“e foarte gresit”, “in ce exact consta…?”)

N2 (23, 12, 7, 4) 

  • Atentie la folosirea analogiilor (“fiind astfel respectat principiul majoritatii, ca si in alegerile prezidentiale, parlamentare sau de alt tip”); de multe ori analogiile trebuie explicate clar si in detaliu pentru a fi convingatoare.
  • Incercati sa pastrati o anumita consistenta a argumentelor si sa nu va contraziceti (cand spuneti ca “nimeni nu e obligat sa-si asume o religie, chiar daca o studiaza”, riscati sa puneti sub semnul intrebarii tocmai utilitatea orei de religie).
  • Atunci cand incercati sa sugerati relatii cauzale (eliminarea religiei din scoli si cresterea ratelor suicidului sau a violentei, exemplul Americii) aveti nevoie de studii complexe si date factuale, altfel ramaneti cu simple presupozitii.
A1 -> 26 puncte
N1 -> 22 puncte
A2 -> 25 puncte
N2 -> 23 puncte
Castiga echipa:

Anda si Stupariu (afirmatori)


Vrem parerea ta! Pentru asta, trebuie sa te loghezi.

Un proiect
Ardor
Finanțatori
Open Society Foundation
MemoPlus
Parteneri
Policy Center
British Council
Europuls
Ce-Re
Prime Romania
Centrul pentru jurnalism independent
Aisec
Cogitus
Foreign Policy
Elsa
Voluntari pentru idei si proiecte
Trust
Leap
Asociatia young initiative
Asjc
Osut
Susținători Parteneri instituționali
Parteneri media
HotNews
Romania Pozitiva
Think Outside The Box
Carevasazica
Studentie.ro
startub.unibuc.ro
Iasi fun
Ziarul de Iasi
KissFm
Acest proiect este finantat cu sustinere din partea Comisiei Europene. Aceast publicatie [comunicare] reflecta doar vederile autorului, iar Comisia nu poate fi facuta responsabila pentru utilizarea informatiei pe care o contine.