Login  Register
Email:

Pass:

forgot password?

Email:

login?

'Andreea si Miha' (afirmatori) vs 'seba&stefa' (negatori)

A1 (Andreea Pirvan)

Este timpul sa afrirmam ca predarea religiei in scoli pune in pericol laicitatea statului roman.

Consideram ca fundament in dezbaterea curenta rolul educatiei, si modul in care predarea religiei o influenteaza pe aceasta, mai departe, modul in care predarea religiei in scoli pune in pericol nu numai laicitatea statului roman, ci si dreptul individului la propriile pareri religioase si asupra formarii personalitatii si opiniei.

In starea de fapt, Planurile-cadru ale învatamântului primar,gimnazial, liceal si profesional includ Religia ca disciplina scolara, parte a trunchiului comun. Elevul, cu acordul parintilor sau al tutorelui legal instituit, alege pentru studiu religia si confesiunea. De asemenea, la solicitarea scrisa a parintilor sau a tutorelui legal instituit, elevul poate sa nu frecventeze orele de religie. In acest caz situatia scolara se încheie fara aceasta disciplina.

 

De ce nu este bine sa implementam orele de religie in cadrul educatiei scolare? Rolul educatiei este de a forma copiii, pentru a antrena viitoarei societati. Doctrinele care sunt predate modeleaza ideologia viitoarei societati, deoarece copiii sunt crescuti in spiritual acestor doctrine. De aceea, consideram in concordanta cu dreptul copilului la propria parere religioasa (Conventiile Drepturilor Copilului din 1989) cu ceea ce ii este predat la scoala. Consideram ca in perioada formarii copilului, acesta nu detaseaza ceea ce este adevarat de ceea ce este probabil, nu face diferenta dintre religie, ca ideologie si restul materiilor, ca adevaruri dovedite, biologice. In ordine ca acesta sa fie capabil sa isi creeze o proprie opinie in acest domeniu, acesta trebuie sa invete sa isi cantareasca singur convingerile, fapt care nu poate fi dus la indeplinire in cazul in care acestuia ii sunt predate doctrinele religioase inca de la inceputul educatiei.

De ce este important sa aparam laicitatea statului, si cum putem face asta? Laicitatea statului, obiectivitatea si toleranta acestuia fata de toate formele de religie este o valoare importanta. Religia reprezinta oamenii, iar statul este desemnat pentru a reprezenta oamenii. De aceea, este important ca statul sa protejeze religia pe care o protejeaza oamenii, si sa o respecte. Insa oamenii pot decide intre a nu avea o religie, a avea o religie minoritara, etc. De aceea, statul trebuie sa fie un bun suport pentru toate aceste tipuri de religie, si de asemenea sa respecte si sa nu intervina sau sa influenteze alegerea individului.

Asadar, ar trebui sa le promoveze pe acestea, sa aloce distribuirea doctrinelor in afara scolii, in afara ariei de formare a individului, pentru a nu ii influenta laicitatea sau optiunile religioase. Insa predarea religiei nu respecta criteriul acesta. Din moment ce in scoala, copilului ii este predata o materie, acesta nu are ocazia in a-si forma si exprima o parere asupra acestei materii, nu poate sa-si formeze o opinie afirmativa sau negativa.

Un exemplu ar fi situatia unei foste profesoare de religie, pe care am avut-o in cadrul invatamantului gimnazial. In cadrul orei de religie, un elev a intrebat-o opinia sa despre divinitate, si credinta. Aceasta, fiind habotnica, a considerat comportamentul elevului ca fiind o blasfemie, iar acesta a primit nota 4. Problema identificata este punerea sub semnul intrebarii a doctrinei de catre elev, analizarea si judecarea doctrinei, prin propria prisma. Acest proces a fost interupt de catre profesoara, datorita propriei convingere in doctrina. Astfel de influente asupra elevului nu sunt in concordanta cu rolul statului. Exercitarea de catre persoanele care au credinta intr-o anumita doctrina religioasa, adica, in general, profesorii de religie, pot influenta sau ataca sistemul de valori pe care il formeaza alte persoane, adica elevii, deoare ce il considera inacceptabil. Insa credinta este o decizie a individului, in parte, iar aceasta nu ar trebui sa fie influentata de factori autoritari. Asadar, predarea religiei estompeaza judecata proprie, si indoctrineaza copilul, ceea ce are efecte negative asupra viitorului sau, deoarece acesta nu isi formeaza propriile opinii, este impins sa creada.

De aceea, considerand cele precizate mai sus, echipa afirmatoare doreste ca orele de religie sa nu mai fie predate in cadrul scolar, deoarece compromit formarea parerii individului dupa propria judecata si masura.  Mai mult decat atat, consideram ca orele de religie nu trebuie sa influenteze media elevilor, deoarece rezultatele in invatatura nu sunt in legatura cu credinta lor, cu sensibilitatea sau valorile lor sufletesti.


N1 (Stefania Heler)

Inainte de toate echipa negatoare doreste sa aduca in discutie definitia cuvantului laicitate, element cheie al dezbaterii noastre.

Cuvântul laicitate provine din grecul " laikos" care desemnează poporul. Considerată ca o conceptie de organizare a societăţii, laicitatea vizează neutralitatea reciprocă între puterea politică, civilă şi administrativă faţă de cea spirituală şi religioasă.
Scopul laicităţii este de a lupta împotriva clericalismului, mai pe scurt, contra influienţei bisericii şi a mişcărilor religioase asupra problemelor publice.
Concret, laicitatea este fondată pe principiul separării juridice a bisericii faţă de stat.

Echipa afirmatoare pe tot parcursul discursului sau nu reuseste sa demonstreze legatura intre predarea religiei in scoli si laicitatea statului.

Discursul afirmator este structurat pe doua mari argument:

1.Predarea religie indoctrineaza elevii a caror educatie are de suferit datorita faptului ca nu isi asuma propriile valori si opinii.

Acest argument suna bine in teorie, insa o data ce aprofundam problema si ne ancoram in realitate acesta devine invalid. In primul rand la o prima privire aruncata asupra programelor scolare elaborate de Ministerul Educatiei si Cercetarii aflam ca studiul religiei “se focalizează pe realizarea unei viziuni de ansamblu asupra domeniului religios, care să ofere elevilor posibilitatea de a-si forma propriul sistem de valori prin raportarea la valorile specifice moralei, de a integra cunostintele religioase în structurarea de atitudini morale si de a aplica învătătura de credintă în viata proprie si a comunitătii. Astfel, această disciplină scolară îi pregăteste pe elevi pentru întelegerea valorilor specifice diferitelor religii, pentru integrarea în comunităti variate din punct de vedere al convingerilor, pentru acceptarea diversitătii si sustinerea coeziunii la nivelul comunitătii si pentru întelegerea contributiei religiei la cultura si civilizatia universală.”

Asadar observam ca religia predata in scoli are rol doar orientativ in formarea sistemului de valori al elevului si lasa la liberul arbitru al acestuia asumarea valorilor.De asemenea se pune accentul pe varietatea religiilor si se doreste intelegerea valorilor si convingerilor specifice fiecarui tip de cult, nu doar a celui din care face parte.

Mai mult decat atat modul in care este structurata programa are tocmai rolul de a indruma elevul sa isi caute si sa isi descopere propria identitate religioasa.De asemenea, sunt prezentate o serie de paralele intre elemente ale valorilor bisericesti si cele ale vietii cotidiene, promovandu-se valori precum altruismul, bunatatea, cinstea si corectitudinea, valori pe care echipa negatoare refuza sa le considere daunatoare pentru elevi.

In cele ce urmeaza ne-am permis sa va prezentam cateva dintre competentele ce se doresc a fi dobandite dupa frecventarea  acestei discipline de catre  elevii din clasa a XII-a de la toate cultele:

1. Definirea specificului propriei credinte, în raport cu alte credinte si convingeri

2. Utilizarea adecvată a conceptelor specifice religiei, în diferite contexte de comunicare

3. Integrarea valorilor si a cunostintelor religioase în structura propriilor atitudini si comportamente

4. Aplicarea învătăturii de credintă în viata personală si a comunitătii

5. Corelarea cunostintelor religioase cu cele dobândite la alte discipline de

învătământ

Un al doilea argument este cel ce are in vederea discutia referitoare la faptul ca anumiti elevi nu doresc sa studieze religia si statul este dator sa le asigure aceasta optiune. Aflam insa  chiar de la echipa afirmatoare in starea de fapt  ca este nevoie doar de o cerere a parintilor si aceasta problema se rezolva, de aceea argumentarea lor ulterioara nu isi mai are rostul.

Se mai aduce in discutie un exemplu al unei “profesoare habotnice”- consideram acest exemplu exagerat si imposibil de dovedit  si nu il vom lua in seama; in meciurile de debate exemplele personale nu pot decat sa aduca un plus de stil discursului,ceea ce in cazul de fata nu este cazul.

Dorim sa reamintim faptul ca nu s-a realizat nici o clipa legatura intre predarea religiei in scoli si laicitatea statului, ci s-a accentuat idea falsa conform careia ora de religie indoctrineaza elevii si nu le permite sa hotarasca ce valori isi asuma si de ce.

Speram ca v-am convins in cele de mai sus ca programa actual nu interfereaza cu laicitatea statului si ca valorile individuale ale elevilor sunt formate pe baza propriilor afinitati iar rolul religiei este unul indrumator spre o varietate de posibilitati si nu unul de a impune doctrine.

Va multumim

Resurse :

http://www.edu.ro/index.php/articles/curriculum/c556+589+/

aici se gasesc programele tuturor cultelor din Romania iar obiectivele acestora sunt explicate in primele 2-3 pagini


A2 (Mihaela Mirel)

Intrebarea pe care echipa afirmatoare o ridica astazi se refera la posibilitatea ca o anumita religie predata in scoli sa puna in pericol laicitatea statului roman.

Ceea ce vom incerca astazi este sa nu vorbim din exterior, ci sa intram in institutie si sa vedem ce inseamna intr-adevar o ora de religie, si daca aceasta ora influenteaza elevii, si daca da, in ce mod.

In primul rand, echipa negatoare ne prezinta o lume in care religia este predata obiectiv. O lume, in care nu se pune accentul pe o anumita religie, ci se invata istoria religiilor si prin acest fel da fiecare elev are posibilitatea de a-si alege mai apoi drumul pe care vrea sa il urmeze. Insa, aceasta lume, nu este este prezentul real. Astazi, indiferent daca vorbim de scoala primara, gimnaziala, indiferent daca vorbim de liceu, un lucru e clar: elevilor le este predata o anumita religie. Intr-adevar, acestia au posibilitatea de a face o cerere si in urma careia acestia au posibilitatea de a nu urma cursul respectiv. Insa, acest lucru nu este moral. In primul rand, nu este corect nici fara de celalalte religii, nici fata de elevi, sa se predea o singura religie. De ce? Pentru ca se incalca unul dintre cele mai importante principii si anume cel al egalitatii. Vorbim despre religii, unde apare un dezechilibru intre ele. Atata timp cat acest stat nu are o religie, atata timp cat teoretic statul ofera sansa fiecarei persoane de a crede in ceea ce vrea, nu este normal ca doar o religie sa fie predata elevilor. In randul elevilor apar dezacorduri. De ce? Ei bine pentru ca intre elevi exita o diversitate de religii. Deoarece nu toti apartin aceluiasi cult. Echipa afirmatoare considera ca religia nu trebuie sa aiba de+a face cu scoala, deoarece in scoala tot ceea ce inveti e obiectiv, in schimb ce religia e subiectiva. Credinta o poti imparti cu alti adepti ai aceluiasi cult la biserici, insa nu intr+un institut in care elevii au mai multe religii, nu intr+un institut in care elevii sunt usor influentabili. Echipa negatoare ne prezinta programa clasei a XII , insa aceasta programa teoretic suna foarte bine, dar, practic, aceste capitole se aplica pe o anumita religie.

Religia in scoli, un curs obligatoriu, nu doar ca are efecte de preyent, ci si efecte pe viitor. Ce se va intampla cu elevii care timp de 12 ani au invatat despre un cult din care nu apartin, un cult spre care au fost indrumati de catre profesori? Nu exact aceste lucruri pun in pericol laicitatea statului roman?

La sfarsiul zilei, avem doua optiuni: lumea prezentata de echipa negatoare care crede in ceva ce practic nu exista, care crede in niste idei, dar care nu ia in considerare realitatea, care nu coboara in bancile scolii pentru a vedea daca intr-adevar religia este predata subiectiv, punandu-se accentul pe o anumita religie, si avem lumea echipei afirmatoare, care cunoaste preyentul real, care traieste in el, si care nu se teme sa spuna ca exista probleme cu sistemul actual, care cine cu alternative, care va demonstreaza de ce religia in scoli pune in pericol laicitatea statului roman.

Care lume e mai buna? Echipa afirmatoare sustine ca pentru a respecta principiile fundamentale, pentru a nu interveni in gandirea si in alegrea elevilor asupra credintei, religia nu trebuie sa fie un curs obligatoriu


N2 (Sebastian Avram)

Buna seara,revenim cu discursul negator 2.

   In discursul afirmatorului 2 aflam ca  exista o discrepanta intre ceea ce presupune programa pentru disciplina religie si modul de desfasurare al orelor.Lucru care daca ar fi adevarat ar fi destul de grav,intrucat profesorii nu si-ar indeplini nici pe departe indatoririle.Dar din fericire pentru elevii romani ceea ce echipa afirmatoare sustine cu stoicism nu sunt decat simple supozitii si presupuneri bazate fie pe o singura experienta personala sau pe neintelegerea cazului negator.

   Luand punctual aceste de 2 elemente ale cazului afirmator ne intrebam, logic de altfel, cum stim modul de desfasurare al orele de religie la nivelul tuturor institutiilor de invatamant? Tocmai de aceea pentru a exista o concordanta intre ceea ce se intampla la ora de religie a tuturor scolilor sau liceelor,dupa caz, profesorii  respecta programa elaborata de Ministerul Educatiei si Cercetarii.Acesti profesori sunt verificati de inspectorii scolari de la disciplina respectiva, inspectori ce au rolul de a observa buna desfasurare a orelor de religie in CONFORMITATE cu programa in vigoare.In cazul in care exista nereguli profesorii sunt trasi la raspundere, sanctiunile mergand de la mustrari scrise pana la sanctiuni financiare sau chiar desfacerea contractului de munca.

  Echipa afirmatoare nu ne prezinta nici macar un exemplu concret, o simpla dovada a nerespectarii acestor programe, astfel ca nu putem sa luam in considerare sistemul de argumentare afirmator comparativ cu elementele concrete pe care noi le-am prezentat, programele actuale si sistemul de control.Dorim sa reamintim ca la discursul primului negator am adaugat adresa la care se pot gasi programele pentru toate religiile care se gasesc pe teritoriul Romaniei destinate tuturor claselor.

   In aceste programe ideea de viziune de ansmablu asupra domeniului religios,idee dezvoltata de negatorul 1, este comuna tuturor religiilor, de la cea ortodoxa, romano catolica, baptista, penticostala, adventista de ziua a 7a, alianta crestina, cultul crestin dupa Evanghelie,greco catolic , cultul reformat etc.Acest lucru se poate verifica accesand adresa indicata in discursul anterior.

    Mai mult decat atat, asa cum am mai mentionat, elevii impreuna cu parintii lor pot opta pentru religia careia apartine familia sau alta religie optional, la alegerea lor. Acest lucru se poate face simplu, prin exprimare acestei doleante in scris de catre parinti sau tutore.Prin acelasi mecanism , copiii alaturi de parintii lor  pot opta pentru a nu urma nici unul din cursurile de religie.Asadar nu poate fi vorba de nici un fel de incalcare a dreptului la diversitate religioasa atata timp cat este acoperita intreaga plaja a cultelor de pe teritoriul Romaniei.

   Un alt aspect demn de mentionat este ca elevii pot sa ia parte la aceste ore chiar la biserica sau alte locatii de cult de care apartin, in cazul in care se doreste acest lucru sau scoala nu are profesor pentru cultul respectiv. Acolo orele se desfasoara dupa aceeasi programa ca si la clasa, elevii fiind evaluati la sfarsitul cursurilor si se elibereaza o adeverinta cu nota care se inainteaza unitatii de invatamant pentru a fi scrisa in catalog.Astfel nici un elev nu va fi discriminat.

Asadar avand in vedere ca exista un mecanism concret de evaluare a desfasurarii orelelor si elevii pot foarte usor sa opteze pentru cultul de care apartin consideram ca aceasta arie de confilict merge in favoarea echipei negatoare.

   O alta discutie s-a dat pe faptul ca religia nu ar fi subiectiva si nerealista, dar tocmai continutul programelor in vigoare  ne arata faptul ca se tinde catre o vedere de ansamblu a cultelor, se incearca cat mai mult ancorarea in realitate a disciplinei si sa se accentueze elementele comune tuturor cultelor, fara a neglija promovarea valorilor precum cinste, bunatate, altruism, toleranta  si diversitate.

    Daca ar fi sa tragem linie si sa ne punem intrebarea daca modul in care este predata religia in scoli interfereaza cu laicitatea statului, raspunsul este evident si simplu,atata timp cat elevii au libertatea alegerii cultului, li se asigura o prezentare moderna si inteligibila a religie proprii, fara  a neglija prezentarea valorilor celorlalte religii si se urmareste o linie comuna cultelor acest lucru nu afecteaza negativ laicitatea statului roman, ba din contra , ajuta la consolidarea unei societati tolerante si deschise, ceea ce din punctul de vedere al echipei negatoare nu poate fi decat dezirabil.

    Acestea fiind spuse va multumim!



Decizia:

Liviu Gajora

Verdictul meu in aceasta dezbatere revine echipei negatoare, pentru ca:

  • Afirmatorii arata ca (1) programa scolara dedicata predarii religiei este suficient de atent construita pentru a evita promovarea partinitoare a unui singur cult si (2) exista mecanisme de control care asigura respectarea programei. Negatorii nu aduc suficiente contra-exemple (in afara de exemplul personal din A1) pentru a pune in discutie cele doua premise.
  •  Desi afirmatorii aduc in discutie problema practica a sustinerii orelor de religie pentru cultele minoritare, nu dezvolta aceasta idee si nu demonstreaza un impact semnificativ al acestei potentiale discriminari. Negatorii, pe de alta parte, arata ca exista solutii si ca participarea in cadrul orei de religie este in totalitate alegerea elevului.

Cred ca echipa afirmatoare ar fi reusit sa argumenteze mai convingator daca ar fi dezvoltat mai multe scenarii in care cadrul teoretic de desfasurare a orei de religie nu acopera toate problemele practice (elevii care nu participa si nu pot parasi scoala, elevii care nu au acces la personal calificat) si daca ar fi incercat sa argumenteze ca chiar daca programa ar fi respectata intru totul laicitatea tot ar fi pusa in pericol.

Cred ca echipa negatoare ar fi reusit sa argumenteze si mai convingator daca ar fi detaliat intr-un mod mai concret modul in care prevederile programei pot fi puse in practica fara mare efort din partea cadrelor didactice.

Observatii generale (pentru ambele echipe):

  •  Apelati la formulari cat mai simple si lipsite de ambiguitate.
  •  Incercati sa gasiti mai multe studii de caz, exemple concrete, studii si rapoarte.

Observatii individuale:

A1 (24, 13, 8, 3) 

  • Evitati constructiile gramaticale ambigue (“modul in care predarea religiei o influenteaza pe aceasta”) sau incorecte (“pentru a antrena viitoarei societati”, “consideram in concordanta cu drepturile copilului… cu ceea ce ii este predat la scoala”, “in ordine ca acesta sa fie capabil…”).
  • Evitati utilizarea exemplelor personale daca nu puteti arata relevanta si/sau reprezentativitatea acestora in cadrul dezbaterii. Totodata, evitati atacul la persoana/judecatile de valoare aplicate altor indivizi (“aceasta, fiind habotnica…”).

N1 (25, 13, 9, 3) 

  • Evitati formularile redundante (“o data ce aprofundam problema si ne ancoram in realitate”, “in primul rand la o prima vedere”).
  • Mentineti un stil formal si evitati formularile stangace (“consideram acest exemplu exagerat si imposibil de dovedit si nu il vom lua in seama”). Contra-argumentele trebuie sa fie formulate intr-un mod cat mai lipsit de echivoc posibil.

A2 (23, 12, 8, 3)

  • Mai multa atentie la normele ortografice (“Insa, aceasta lume, nu este este prezentul real”, “care cine cu alternative”).
  • Aveti grija la consistenta argumentelor (pe de o parte acceptati ca elevii pot, intr-adevar, sa renunte la ora de religie fara niciun risc, pe de alta parte sustineti ca impunerea orei de religie e cel mai mare afront adus laicitatii statului).

N2 (25, 13, 8, 4) 

  • A acuza echipa oponenta ca recurge la “simple supozitii si presupuneri” nu e in sine un contra-argument solid. Pentru a demonstra cu adevarat punctul vostru de vedere trebuie sa aratati fie ca (a) afirmatiile oponentilor sunt false din punct de vedere factual, fie ca (b) chiar daca sunt adevarate, afirmatiile nu au un impact semnificativ in economia dezbaterii.
  • Evitati formularile ambigue (“O alta discutie s-a dat pe faptul ca religia nu ar fi subiectiva si nerealista” – cine a sustinut ce?)
A1 -> 24 puncte
N1 -> 25 puncte
A2 -> 23 puncte
N2 -> 25 puncte
Castiga echipa:

seba&stefa (negatori)


Vrem parerea ta! Pentru asta, trebuie sa te loghezi.

Un proiect
Ardor
Finanțatori
Open Society Foundation
MemoPlus
Parteneri
Policy Center
British Council
Europuls
Ce-Re
Prime Romania
Centrul pentru jurnalism independent
Aisec
Cogitus
Foreign Policy
Elsa
Voluntari pentru idei si proiecte
Trust
Leap
Asociatia young initiative
Asjc
Osut
Susținători Parteneri instituționali
Parteneri media
HotNews
Romania Pozitiva
Think Outside The Box
Carevasazica
Studentie.ro
startub.unibuc.ro
Iasi fun
Ziarul de Iasi
KissFm
Acest proiect este finantat cu sustinere din partea Comisiei Europene. Aceast publicatie [comunicare] reflecta doar vederile autorului, iar Comisia nu poate fi facuta responsabila pentru utilizarea informatiei pe care o contine.