Login  Register
Email:

Pass:

forgot password?

Email:

login?

'Teo si Iulia' (afirmatori) vs 'Agnes si Dana' (negatori)

A1 (Teodora Oprea -voluntar)

Am putea substitui motiunii intrebarea: este modul in care se preda actualmente religia in scoli o forma legala si corecta de sprijinire a cultelor religioase in mod egal si echidistant, sau permite anumitor culte religioase sa exercite o influenta prea mare prin intermediul institutiilor publice?  Vom argumenta in cele ce urmeaza ca prevederile actuale permit cultelor majoritare sa isi promoveze in mod exclusivist ideologia si ca insertia religiei ca materie de trunchi comun nu corespunde spiritului secularist imbratisat “oficial” de stat.

Argumentul 1. Institutiile publice nu ar trebui sa transmita mesajul particular al unui cult

Atat continutul cat si modul de predare al religiei la momentul actual pun accentul pe superioritatea sau corectitudinea unei anumite religii in defavoarea altora [manualele de clasa XI de religie ortodoxa sustineau ca aderarea la credinta Baha’i atrage cu certitudine condamnarea divina][1], ceea ce face ca mesajul sa nu mai fie unul de educatiei moral-etica, ci unul de promovare al unei anumite ideologii religioase. De asemenea, profesorii adesea obliga elevii sa se conformeze unor ritualuri specifice cultului respectiv [rugaciunea de la inceputul orei, semnul crucii, in unele zone rurale chiar obligatia de a merge la biserica][2], ceea ce contravine atat prevederilor din art. 318 C. Penal, cat si principiului de a educa fara constrangere si doar pe baza de informare.

Astfel de mesaje si de comportamente induse obligatoriu copiilor pe baza de amenintare nu ar trebui sa faca parte din sistemul educational. Chiar daca am elimina abuzurile unor profesori/preoti sau continutul manualelor, subzista temerea ca educatia religioasa nu se poate face in mod obiectiv atat timp cat se studiaza confesional, adica cursuri pentru fiecare religie, si nu un curs despre toate religiile. Daca astfel de mesaje apar in mod inevitabil in cadrul acestor materii, atunci mesajul din partea profesorilor devine un mesaj al institutiei scolare, ca versiune oficial predata elevilor, transformand scoala si statul intr-un promotor al unei anumite religii. Chiar daca admitem posibilitatea existentei unor profesori obiectivi, sub dovada unei multitudini covarsitoare de cazuri contrare, in spiritual preventiei, preferam sa eliminam materia pentru ca relatia dintre Stat si Biserica sa nu fie alterata.

Argumentul 2. Religia ca obiect obligatoriu, de trunchi comun. Abatere de la principiul laicitatii

Insasi prevederea conform careia Religia este materie obligatorie si parte din trunchiul comun[3] aduce o atingere principiului laicitatii: statul roman este in mod constitutional secular si nu exista o Biserica de stat. De ce atunci sa-si insuseasca statul conceptul ca religia este o materie “de baza”, mai ales in contextul in care tinerii nu manifesta aceeasi tarie a credintei consemnata in statisticile oficiale pentru populatia adulta[4][5]? Daca statul vrea sa faca educatie morala, atunci exista educatia civica si morala, sau istoria religiilor.

Apoi, nu este normal ca materia sa fie obligatorie, si cei care nu vor sa o invete sa aiba posibilitatea sa se retraga, ci invers, cei care vor s-o invete sa poata cere acest lucru. Mesajul acestei prevederi este urmator: statul se situeaza pe pozitia ferma ca religia este importanta si porneste de la presupunerea ca elevii vor s-o studieze, ceea ce reprezinta o sustinere mai mult decat admisa a bisericii, depasind principiul constitutional.

Mai mult, se ajunge in situatia in care, daca nu exista suficienti elevi pentru studierea unui anumit cult religios[6], acestia trebuie sa asiste la orele de religie ortodoxa, caci nu au voie sa paraseasca scoala in timpul orelor. Multi elevi si parinti nici nu sunt informati despre posibilitatea de a-si retrage copilul de la obiectul Religie[7]. In practica, situatia este dezechilibrata in defavoarea cultelor minoritare, ceea ce face ca statul sa fie privit ca sustinatorul cultului dominant, iarasi o abatere de la principiul laicitatii.

Argumentul 3. Doar un obiect de studiu a tuturor religiilor ar fi in conformitate cu principiul laicitatii.

Curtea europeana si Consiliul Europei recomanda prezentarea obiectiva a materiei, fara tendinte de indoctrinare sau de instigare contra altor culte si informarea asupra tuturor cultelor existente in comunitatea respectiva, intr-un spirit de toleranta si coeziune in diversitate[8]. Considerand aceste principii, ajungem la concluzia ca obiectul Istoria religiilor sau, redenumit eventual, Concepte moral-religioase, ar putea realiza o prezentare obiectiva si multifatetata a credintelor religioase, de o maniera care sa nu contravina prevederilor constitutionale de laicitate si care sa asigure reprezentarea nediscriminatorie a tuturor cultelor religioase. Iar aceasta nu ar mai fi o predare a religiei in scoli, ci o predare a conceptelor religioase in scoli.



[1] “Stat si religii in Romania”, APADOR-CH, Bucuresti, 2008, pag.49 http://www.apador.org/publicatii/raport_stat_religii.pdf

[2] “Relatia Stat-Biserica in privinta educatiei religioase in scolile publice din Romania”, Emil Moise, JSRI nr. 7/2004, pag. 87 http://www.jsri.ro/old/html%20version/index/no_7/emilmoise-articol.htm

[4] “Starea sociala si asteptarile tinerilor din Romania”, Barometru de Opinie Publica, 2008, ANSIT, pag. 73 http://www.ise.ro/LinkClick.aspx?link=Tineret%2fdiagnoza+2008_final.pdf&tabid=398  

[5] “Relatia Stat-Biserica in privinta educatiei religioase in scolile publice din Romania”, Emil Moise, JSRI nr. 7/2004, pag. 89 http://www.jsri.ro/old/html%20version/index/no_7/emilmoise-articol.htm

[6] “Norme si practici in educatia religioasa din scolile publice”, Liga Pro Europa, Subcapitol 2.4 Discriminarea elevilor si profesorilor apartinand minoritatilor religioase http://www.proeuropa.ro/norme_si_practici1.html

[7] “Relatia Stat-Biserica in privinta educatiei religioase in scolile publice din Romania”, Emil Moise, JSRI nr. 7/2004, pag. 89 http://www.jsri.ro/old/html%20version/index/no_7/emilmoise-articol.htm

[8] “Religions and legal boundaries of democracy in Europe: European commitment to democratic principles”, Dorota A. Gozdecka, Univ. Helsinki, 2009, pag. 211


N1 (Agnes Berecz)

Science without religion is lame, religion without science is blind.

    Albert Einstein (1879 - 1955), "Science, Philosophy and Religion: a Symposium", 1941

             Am putea afirma ca in era revolutiei tehnologice si a dezvoltarii durabile, cand vorbim despre globalizare, guvernanta corporata si alte notiuni foarte explicite,  ca elevii nu au nevoie de chestii dogmatice, irelevante ca predarea religiei in scoli fiindca acesta pune in pericol obiectivitatea societatii si a generatiei viitoare. Insa situatia reala difera in mai multe masuri  de afirmatia anterioara. NU trebuie sa ne intrebam daca avem nevoie de predarea religiei- in timpul crizei morale{9}- , ci daca putem modifica sistemul arhetipal bazat pe ortodoxia viziuniilor religioase. Vom argumenta  in ceea ce urmeaza ca Nu religia pune in pericol laicitatea statului roman ci organismele culte care nu pot sa faca diferenta intre notiuniile: secularizare si religie, astfel trebuie identificate problemele bazale in metodologia de predare a religiei in scoli cu reglementare aranjata  de experti, care pergatesc generatia viitoare pentru toleranta, abordarea crizei identitatii, crizei morale si acceptarea diversitati cultruale.

Argumentul 1.- Influenta a predarii religiei depinde de legislatia si metodologia adecvat aplicata, de aceea religia folosita in sensul ei pur nu inseamna amenintare pentru laicitate ci o salvare in mediul laic.

In primul rand trebuie sa intelegem ca ideea statului secular armonizeaza cu instruirea religioasa invatand copiii despre credinţa lor special în condiţii stricte de reglementare.

In Australia afost adoptat o lege explicita privind exersarea si predarea reiligiei intre-un mod consecvent: Act 2006 prevede în mod clar că educaţia şcolară guvern trebuie să fie laic, ea cere scolilor sa aranjeze pentru furnizarea de "instruire religioasă speciale”{1}. Am mentionat acest set de lege pentru a sugera nevoia de transformare a instrumentului prin care se preda religia, deoarece Romania ar avea nevoie strict de asemnea reglementare pentru a avea o baza morala si o viata credincioasa solida. „Religia, ca fenomen social, cultural si personal, este o necesitate a firii umane, caci prin adevarul revelat omul este prin definitie o fiinta religioasa care isi gaseste conditia si implinirea sa existentiala” si inseamna o protectie impotriva mediului „secularizat care prin structura sa sufoca sistematic nazuintele si aspiratiile superioare ale omului”{2}

 

 

Argumentul 2.- Nu direct predarea religiei dauneaza laicitatea statului roman ci politiciile si masurile controverse adoptate de aparatura legislativa.

Putem sa afirmam ca limita intre indoctrinare religioasa si armonizarea cu diversitatea religioasa poate fi foarte relativa in ceea ce priveste situatia actuala a problematicii religiei. Problema este creata de lipsa de respectarii libertatiile fundamentale, deoarece lege educationala adoptata in 10 ianuarie 2011, prevede controverse intre drepturile fundamentale a cetateanului si prevederile riguroase a legii si violează art 29, al. (1) din Constituţie. Este in contradictie cu ontradicţie cu art 3, al (2) din legea cultelor si art. 7 încalcă art 24, al (1) şi articolul 25 din legea drepturilor omului.{3}{4} Daca guvernul roman a aplicat legea respectiva, poate sa si modifice astfel incat articolele sus mentionate sa fie respectate. Aici intra si tema responsabilitatii sociale. In situatia respectiva nu religia si predarea religiei reprezinta o problema, ci societatea ca accepta astfel de contradictii majore. Responsabilitatea pentru acest demers- si schimbarea spre diversitate si dreptul la alegere- o avem fiecare dintre noi, caci, de noi depinde daca viitorul va apartine unor indivizi depersonalizati sau va fi al unor persoane umane adevarate si responsabile.” Obligatiile legislative sunt strans corelate cu obligatiile morale a unei societati solide.{8}

Argumentul 3. Religia are un aspect normativ, strict bazat pe toleranta iar contribuie la pregatirea pentru o societate globala si multiculturala.

Credem ca intr-o societate „deschisa”- Karl Popper- si intr-un sistem democratic nu ar trebui sa se intampla ca o lege educationala – legea nr. 1/2011- sa fie adoptata fara dezbateri si fara a se dovedi neconstituional in ciuda faptului ca violeaza diferite articole- articolul 17{5} insa mentioneaza posibilitatea abandonarii religiei ca materie si inlocuind cu standardele propuse de UE, de RELIGARE{6}, proiecte cu aspect normativ, sustinand pluralismul religional, iar ceea ce trebuie sa inteleaga societatea este ca in scoala religia (facem aici referire la cea ortodoxa) nu trebuie predata pentru a fi utilizata ca modalitate de indoctrinare  ci trebuie prezentata, impreuna cu celelalte religii de traditie (catolicism, budism, iudaism, islamism, potestantism etc.) Individul va capata astfel o educatie vasta asupra religiilor,si va avea posibilitatea sa tinda catre acea forma de religie, pe care o considera cea mai potrivita pentru el, fara influente din afara.

Scoala trebuie sa educe, si sa ofere acces la informatie si nu sa indoctrineze.{7}

Bibliografie:

{1}

http://www.education.vic.gov.au/about/directions/reviewleg_secularedu.htm

{2}

http://jorjette.co.cc/cultura/teologia-ca-aspect-al-educatiei-umane/

{3}

http://caveatlector.eu/2011/02/vicii-legale-privind-religia-in-scoala/

{4}

http://www.presalocala.com/2011/03/13/cum-ar-trebui-predata-religia-in-scoli/

{5}

https://www.fundatiadinupatriciu.ro/ro/media_room/stiri/183

{6}

http://www.religareproject.eu/content/what-religare

{7}

http://sites.google.com/site/miscareatehnocrata/45-teme-politice/religia-si-tehnocratia  

{8}

http://re-net.ac.uk/attachments/01785212-fcb6-4ef1-9775-61a53ce0af04.pdf

{9}

Andrei Marga: Filosofia unificarii Europene,Editura Fundatiei pentru Studii Europene, Cluj-Napoca, 2006, pg.343-344


A2 (Iulia Vladu -voluntar)

Singurul mod in care predarea religie in scoli nu ar periclita laicitatea statului roman ar fi un curs de istoria religilor,care ar oferi informatii despre fiecare cult religios al lumii.In momentul in care in trunchiul comun exista materii centrate pe un anumit cult, predarea lor nu va putea fi legala ,corecta si echidistanta.

Argumentul 1 demonstreaza faptul ca in momentul de fata se pune accentul pe superioritatea unei religii in defavoarea altora,iar ca raspuns echipa negatoae sustine ca modul in care acestea sunt predate reprezinta de fapt problema,nu legea in sine.Totusi insusi cuvantul cult  presupune manifestarea a sentimentul religios prin rugăciuni și prin acte rituale.Actualmente orele de religie incep si se incheie cu rugaciunea “Tatal Nostru” si semnul crucii,nu datorita unei practici gresite din partea profesorilor,ci din cauza simplului fapt ca nu pot fi predate informatii despre o religie complet detasat despre ceea ce presupune,adica un ritual.Nu se va putea face niciodata analiza pe textul unei rugaciuni,sau explicarea slujbelor etc fara ca elevii sa le execute practic.De accea elevii merg la biserica ,constransi fiind de profesori,de aceea se roaga si de aceea isi fac semnul crucii.Aceasta nu a fost implementata niciunde in lume,iar exemplul Australiei este exact ceea ce va propuneam la incpeutul discursului,un curs de istoria tuturor religilor. Sa nu mai vorbitm despre manualele care sustin inferioritatea altor religii sau de faptul ca elevii de alte confestiuni asista la orele de religie ortodoxa de exemplu ,fiindca acestea se afla in mijlocul zilei si nu a voie sa paraseasca incinta scolii.

Argumentul 2,demonstra faptul ca locul acestei materii nu este in trunchiul comun.

Nu este normal ca materia sa fie obligatorie, si cei care nu vor sa o invete sa aiba posibilitatea sa se retraga, ci invers, cei care vor s-o invete sa poata cere acest lucru.

Cei care aleg sa renunte la aceste ore si nu au posibilitatea sa le inlocuiasca cu alte materii [1].Practic elevul care nu studiaza nicio religie are un handicap la media generala in fata celor care o fac.Mai mult decat atat parintii lor sunt neinformati in privinta capacitatii de a-si retrage cpilul de la acest curs. Negatori ne spun ca legile incalca diferite prevederi ale drepturilor omului sau ca sunt cntradictorii si ca societatea este de vna pentru ca nu ia atitudine.Totusi si daca legile ar fi in corcondanta ,predarea une religii unice nu va respecta niciodata libertatea de alegere.Ar trebui ca fiecare elev sa detina informatiile necesare pentru a-si alege singur religia,in urma studierii tuturor.Asta este de fapt echitatea, libertatea de alegere si de asemenea responsabilizare,tinandu-se cont si de moralitate.

In ceea ce priveste argumentul 3,cele doua echipa sunt de acord,sustinand predarea unui curs ed istoria religiilor,de prezentarea comparativ sau nu a tuturor religiilor.Totusi motiunea impune discutarea unei religii in scoli,nu a religilor in ansamblu,echipa negatoae neindeplindu-si burdenul.

Concluzionand,pentru ca statul roman este unul laic, predarea unei religii unice, obligatorii, si presupunand executarea unor ritualuri este ilegala si incorecta.

[1]http://www.adevarul.ro/scoala_educatie/clasele_cinci_opt/Religia-_optionala-dar_fara_alternativa_0_284371987.html


N2 (Agnes Berecz)

“Daca religia nu este o parte a solutiei, ea va fi, cu siguranta, o parte a problemei”

Jonathan Sacks

Avand in vedere ca traim in epoca “globalizarii” ne confruntam fiecare zi cu faptul ca perspectivele si viziuniile noastre ca studenti sunt marginalizate sau lipsite de obiectivitate din motivele mentionate de echipa afirmatoare. Totusi cred ca daca guvernul actual fiind legitimate de cei care au votat si fiind –teoretic- intr-o scoietate deschisa - care presupune ca intrebarea voastra, a noastra si a populatiei in general nu trebuie sa fie ca cine ar trebui guverneze, ci daca anumite exercitii guvernamentale dau posibilitatea, ca in urma sabotarii libertatiilor fundamentale a omului si a cetateanului, autoritatea politica actuala poate fi schimbata sau abdicata- atunci nu este  oare responsabilitatea tutror ca daca observam ca principiile noastre au fost violate, sa luam masurile corecte impotriva acestei decizii, legi sau perceptii? “ O viata normala fara religie este posibila”{1} spune Hans Kung, caci exista o “autonomie interioara  etica a omului”- si asta trebuie admis de oameni obiectivi. Dar predarea religiei pentru elevi cu voia lor, nu dauneaza laicitatea statului roman. Ce dauneaza laicitatea statului este ca nu ofera posibilitatea de a inlocui cu alta materie Religia, pentru a nu discrimina- din punct de vedere  a mediei generale- si pentru a oferi o alta materie normativa, care ofera macar idea “  raspunderii de sine si de raspunderii pentru lumea din jur, de raspunderii pentru oamenii cu care convietuim pentru societate si pentru natura”

In ceea ce priveste raspunsul  la Argumentul 1. din primul discrus negator a echipei afirmatoare, trebuie clarificate unele fenomene. Nu toate orele de Religie se incep cu rugaciuni riguroase si cu formalitati. Punctul meu de vedere este ca o ora de religie pura, in intelesul ei original in cadrul educatiei preuniversitare, nu transmite superioritatea sau inferioritatea altor religii si nici nu obliga pe nimeni sa spuna rugaciuni, sau sa mearga in biserica- mai ales constrans de porfesori. Pot sa spun din experienta mea, ca o ora de religie, care tine de cont de cele 10 porunci si ideiile propuse de Biblie, pot “sa garanteze valorile supreme, normele neconditionate si cele mai adanci motivatii…”{2}. Fiind protestanta, noi la ora de religie am incercat sa intelegem si sa identificam mesajul religiei in viata noastra si in viata omului comun. Am avut si dezbateri in tema contradictiilor existente in Biblie, si intre religii diferite, dar am stabilit o singura idée pe care a trebuit sa respectam: mergem in biserica, spunem rugaciuni daca intentia vine din sufletul nostru- religia oricum nu poate sa fie obligatoriu in sensul ei figurat, fiindca in primul rand vine din inima individului.

Argumentul 2. propusa de echipa afirmatoare nu este in totalitate corect. Elevii au posibilitatea de a retrage din orele de religie daca cititi mai atent legea nr.1/2011- legea educatiei, articolul 18.{3} Vreau sa ma corectez pe mine, deoarece in discursul meu anterior in argumentul 3 am propus ca articoul 17 din legea respectiva ofera aceasta posibilitate, dar am gresit idea.

Totusi, daca va opriti un pic in lumea asta “tot prea activa”, observati ca lispeste ceva essential, ceva care ne da forta si ne da baza pentru a pastra si a forma identitatea noastra, pentru a fi altrusiti, pentru acceptarea divesitatii etc. Ma puteti intreba: “ De ce ar fi religia cea mai in masura sa ofera astazi necesara paradigma sau universalismul ce include diversitatea, de care avem nevoie? ”- Jonathan Sacks argumenteaza ca “religia nu este ceea ce a lasat sa creada critica ei iluminista- o forma pasagera a spiritualitatii umane, cu intemeiere dependenta doar de istorie. Religia este mai profound legata de conditia umana. Religia nu mai este la marginea vietii din societatile de astazi si a depasit in mod clar perioada de eclipsa inceputa o data cu iluminismul. Politcienii au putere, dar religiile au ceva ce este si mai puternic: ele au influente. Politica misca piesele pe tabla de sah. Religia schimba vietiile. Pacea poate fi obtinuta in jurul mesei de conferinte; dar daca nu creste in inimile si in mintile oamenilor, pacea nu dureaza. Ea s-ar putea sa nici nu inceapa.”{4}.Cu aceasta citatie nu vreau sa dau o ora de filosofie si nici nu am intentia de a forta elevii care nu se simt aproape de religie sa participle la ora de religie, doar vreau sa va reamintesc la importanta moralei si spiritualitatii omului, care nu poate fi inteles prin carti, prin matematica, prin economie, ci prin interrelationare si comunicare intre spirite.

In ceea ce priveste Argumentul 3. cred ca am ajuns la un consens. Deoarece echipa afirmatoare are dreptate cand mentioneaza motiuniile si asteptariile sale. Dar totusi trebuie inteles ca prin istoria religiilor nu se poate intelege ceea ce transmite religia in sensul ei profound, deoarece istoria religiilor, mai ales ISTORIA cuprinde obiectivitate, punct de vedere stiintific. Dar avand in vedere conditiile actuale si acceptarea acestei solutii ar fi o evolutie mare a statului roman. Dupa cum spune Hans Kung: “credinta {...}nu este oarba ci capabila sa dea raspunsuri : omul nu trebuie fortat spiritual, ci convins cu temeiuri, incat el sa adopte   o decizie de credinta responsabila.{…} omul nu trebuie sa creada simplu, fara verificare. Sustineriile sale trebuie sa fie adeverite si sa se adevereasca in contact cu realitate, in orizontul de experienta a omului si al societatii de astazi{…}” {5}-Cred ca asta ar trebui sa inseamna religia in secolul XXI in Romania.

{1}

Andrei Marga: Religia in era globalizarii. Editura Fundatiei Studii Europene, Cluj- Napoca, 2003, pg. 122

{2}

Andrei Marga: Religia in era globalizarii. Editura Fundatiei Studii Europene, Cluj- Napoca, 2003, pg. 123

{3}

http://www.dreptonline.ro/legislatie/legea_educatiei_nationale_lege_1_2011.php

{4}

Andrei Marga: Religia in era globalizarii. Editura Fundatiei Studii Europene, Cluj- Napoca, 2003, pg.112

{5}

Andrei Marga: Religia in era globalizarii. Editura Fundatiei Studii Europene, Cluj- Napoca, 2003, pg. 122



Decizia:

Liviu Gajora

Verdictul meu in aceasta dezbatere revine echipei afirmatoare, pentru ca:

  • Modelul de evaluare a dezbaterii propus de afirmatori (“este modul in care se preda actualmente religia in scoli o forma legala si corecta de sprijinire a cultelor religioase in mod egal si echidistant…?”) nu este atacat de negatori. In plus, negatorii insisi accepta in anumite momente ca sistemul prezent este imperfect.
  •  Afirmatorii arata ca problemele predarii religiei nu decurg doar din imperfectiunile indivizilor din sistem, ci persista chiar si atunci cand cei implicati sunt animati de cele mai bune intentii.

Cred ca echipa negatoare ar fi reusit sa argumenteze mai convingator daca si-ar fi clarificat de la inceput pozitia fata de motiune si fata de actuala legislatie cu privire la predarea religiei in scoli si daca ar fi apelat mai putin la citate si mai mult la rationamente si ilustratii. Mai mult, cred ca echipa negatoare a avut la indemana o serie de argumente valide pe care insa nu le-a utilizat la maximum de potential (faptul ca fenomenul religios nu poate fi evitat si ca ar fi mai bine sa fie controlat, faptul ca invataturile morale ale cultului majoritar sunt suficient de generale pentru a fi acceptate de toata lumea etc.)

Cred ca echipa afirmatoare ar fi reusit sa argumenteze si mai convingator daca

Observatii generale (pentru ambele echipe):

  •  Aveti mai multa grija in ce priveste corectitudinea gramaticala/stilistica a discursurilor.
  •  Abordati cu mai multa incredere discutiile cu privire la definitii si la modul de evaluare a dezbaterii.

Observatii individuale:

A1 (27, 14, 9, 4) 

  • Mai multa atentie la greselile de ortografie (“mesajul acestei prevederi este urmator”, “obiect de studiu a tuturor religiilor”) si stil (“sub dovada”).

N1 (22,12, 7, 3) 

  • Apelati mai putin la citate si mai des la rationamente explicate in detaliu. Persoana careia ii apartine citatul nu imprumuta automat validitate afirmatiei citate.
  • Abordati un stil cat mai clar si mai simplu de expunere a ideilor. Evitati sintagmele ambigue sau vagi (“sistemul arhetipal bazat pe ortodoxia viziuniilor religioase”) sau cele care par contradictorii (“ideea statului secular armonizeaza cu instruirea religioasa”).
  • Mai multa atentie la greselile de scriere (“lipsa de respectarii libertatiile fundamentale”, “obligatiile morale a unei societati”, “iar” in loc de “si”).
  • Incercati sa mentineti o anumita consistenta a argumentelor. Sunteti de acord cu modul in care se preda religia in prezent sau impotriva? Credeti ca succesul educatiei religioase tine mai mult de stat sau de societate?

A2 (24, 13, 8, 3) 

  • Atentie la stil si gramatica (“complet detasat despre ceea ce presupune”, “curs ed istoria religiilor”, “nu a religilor in ansamblu”).
  • Evitati folosirea jargonului de dezbateri, mai ales cand este exprimat intr-o alta limba decat romana (“echipa neagoae neindeplinindu-si burdenul”).

N2 (22, 13, 6, 3) 

  • Atentie la formulari si ortografie (“daca guvernul actual fiind legitimate de cei care au votat”, “primul discrus negator a echipei afirmatoare”). Folositi propozitii cat mai scurte si mai simple. In caz contrar, propozitiile risca sa isi piarda coerenta.
  • In ce masura puteti generaliza exemplele personale?
  • Apelati cu mai multa moderatie la citate – ele nu pot substitui rationamente clar formulate si in plus va iau din cursivitatea exprimarii.
A1 -> 27 puncte
N1 -> 22 puncte
A2 -> 24 puncte
N2 -> 22 puncte
Castiga echipa:

Teo si Iulia (afirmatori)


Vrem parerea ta! Pentru asta, trebuie sa te loghezi.

Un proiect
Ardor
Finanțatori
Open Society Foundation
MemoPlus
Parteneri
Policy Center
British Council
Europuls
Ce-Re
Prime Romania
Centrul pentru jurnalism independent
Aisec
Cogitus
Foreign Policy
Elsa
Voluntari pentru idei si proiecte
Trust
Leap
Asociatia young initiative
Asjc
Osut
Susținători Parteneri instituționali
Parteneri media
HotNews
Romania Pozitiva
Think Outside The Box
Carevasazica
Studentie.ro
startub.unibuc.ro
Iasi fun
Ziarul de Iasi
KissFm
Acest proiect este finantat cu sustinere din partea Comisiei Europene. Aceast publicatie [comunicare] reflecta doar vederile autorului, iar Comisia nu poate fi facuta responsabila pentru utilizarea informatiei pe care o contine.